Cultul Magdalenei a iscat o cruciadă
Specialiştii au dat un sens acestei reprezentări apelând la datele unui cult medieval creştin considerat eretic, din sudul Franţei, cultul Mariei Magdalena. Despre acesta a vorbit prima oară Pierre des Vaux de Cernay, cronicarul cruciadei împotriva adepţilor săi, care a spus, în secolul al XIII-lea: “Ereticii (adepţii – n.r.) pretind că Sfânta Maria Magdalena a fost concubina lui Iisus”. “Supărat pe credinţa acestor eretici, Papa Inocenţiu al IIIlea a declanşat o cruciadă împotriva lor, foarte sângeroasă, care a început la Beziers, în 1209, şi s-a terminat în 1224. Se spune că trimişii Papei au fost întrebaţi de cruciaţi cum să deosebească ereticii de creştinii adevăraţi în Beziers, iar aceştia au răspuns: «Omorâţi- i pe toţi. Dumnezeu va şti să-i deosebească ». Adepţii cultului Mariei Magdalena mai erau denumiţi şi «bulgari», cultul lor semănând foarte mult cu cel al sectei bogumililor din Balcani”, ne-a precizat istoricul Dan Falcan (foto).
Ca atare, singura explicaţie plauzibilă despre pictura de la Şmig este, cred specialiștii, că aceasta ar fi o preluare târzie a cultului Mariei Magdalena din sudul Franţei.
Fecioara Maria, supravegheată de un OZN
Nu doar în România existå tablouri bizare. “Madona cu Pruncul şi Sfântul Ioan copil” e o pictură expusă în Sala dErcole din Palazzo Vecchio, Florenţa, şi a fost atribuită lui Jacopo del Sellaio sau lui Sebastiano Mainardi (1466-1513).
Acest tablou a stârnit numeroase discuţii în rândul ufologilor, care văd în partea de sus – în spatele Madonnei – un OZN. Se mai observă un om care, cu o mână la frunte, pare så priveascå apariţia de pe cer. Menţionăm că acest obiect nu apare pictat şi în alte tablouri, adică nu este ceva la modă sau care să ţină de o anumită simbolistică artistică. În concluzie, scena reprezintă o relatare a pictorului despre un eveniment la care a fost martor ori despre o întâmplare ciudată care i s-a povestit – adică întâlnirea cu un OZN.
Iată singura imagine a lui Iisus răstignit, cu gâtul tăiat
Tot pe altarul bisericii de la Şmig, Sibiu, se află o altă pictură religioasă ieşită din comun: Iisus răstignit, cu gâtul tăiat. Conform tradiţiei creştine, Iisus a sângerat, pe cruce, la tâmple, din cauza spinilor de pe cap, la palme şi la tălpi, din pricina cuielor, şi în partea dreaptă a abdomenului, adică în zona ficatului. Iată însă că imaginea din Şmig arată şi o sângerare la gât, ca şi cum ar fi fost tăiat. “Din câte ştiu eu, nu există nici o altă reprezentare a lui Hristos cu gâtul tăiat, nicăieri în lume, şi nu avem nici o explicaţie, religioasă sau laică, despre acest lucru”, ne-a declarat restauratorul de artă plastică Ioan Popa (foto).
De ziua lor, Nicolae şi Elena Ceauşescu ciocnesc un pahar cu Ştefan cel Mare
Înainte de 1989, fiecare început de an era marcat de o efervescentă înghesuială a unor artişti, nu puţini, de a omagia cuplul dictatorial. Elena Ceauşescu era născută pe 7 ianuarie, iar Nicolae, pe 26 ianuarie. Printre omagii, în 1983 a apărut şi un tablou bizar, pictat de Dan Hatmanu, în care Nicolae şi Elena dau noroc cu Ştefan cel Mare. Explicaţia e că, la vremea respectivă, lui Nicolae îi plăcea să fie considerat un “voievod între voievozii neamului”. Lucrarea e însă atât de ciudată, încât autorul a trebuit să dea cu subsemnatul la Securitate pentru creaţia sa. În prezent, nu se ştie unde se află tabloul.