Care sunt cele 13 primării din Brăila ce ar putea rămâne fără fonduri, dacă nu se înrolează pe Ghiseul.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși digitalizarea administrației publice este invocată constant ca o prioritate națională, pentru aproape un sfert dintre comunitățile din România accesul la servicii publice moderne rămâne doar o promisiune pe hârtie. În ciuda obligațiilor prevăzute clar de lege, 919 primării din totalul celor 3.187 din țară nu s-au înrolat încă în platforma națională de plăți electronice Ghiseul.ro. Județul Brăila are 13 primării în această situație, relatează probr.ro.
Cuprins:
Este vorba despre primăriile din Berteștii de Jos, Chiscani, Ciocile, Cireșu, Galbenu, Gemenele, Jirlău, Mărașu, Mircea Vodă, Roșiori, Salcia Tudor, Siliștea și Stăncuța. Locuitorii din aceste comune depind în continuare de programul cu publicul de la ghișeul fizic.
Situația a fost adusă recent pe masa Guvernului, iar reacția a fost fermă. Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat dur inacțiunea celor 919 edili și a subliniat că această lipsă de implicare afectează direct calitatea vieții cetățenilor, privați nejustificat de posibilitatea de a-și achita taxele, impozitele sau amenzile de la distanță.
Peste 2,5 milioane de români sunt condamnați în continuare să se deplaseze fizic la sediile administrațiilor locale și să piardă timp la cozi pentru operațiuni care ar putea fi realizate în câteva secunde, direct de pe telefon sau calculator.
14 zile până la blocarea fondurilor
Executivul a decis să treacă de la somații formale la măsuri administrative drastice. Toți cei 919 primari aflați în neconformitate au primit deja o notificare oficială de reamintire. Aceștia mai au la dispoziție exact 14 zile (până la termenul-limită din 25 august) pentru a finaliza demersurile tehnice și administrative de conectare la sistemul electronic național.
Miza este una uriașă pentru comunitățile locale. Primăriile care vor ignora și acest ultim avertisment riscă sancțiuni severe, cea mai gravă dintre ele fiind sistarea alocărilor de fonduri de la bugetul de stat. O astfel de măsură ar însemna, practic, blocarea investițiilor și a proiectelor de dezvoltare în comunele și orașele vizate.
Județele cu cele mai mari restanțe
Analiza datelor arată diferențe majore între regiunile țării, însă anumite județe se remarcă printr-un număr uriaș de administrații locale neînrolate.
În topul nefast al județelor unde serviciile digitale lipsesc cu desăvârșire se află Olt (74 de primării neînrolate), Teleorman (69) și Dolj (67), urmate îndeaproape de Caraș-Severin (53), Mehedinți (44), Alba (33) și Sălaj (32).
Nici județul Brăila nu face excepție de la regulă. Aici, 13 administrații locale funcționează încă exclusiv în format analog.
Balanța digitalizării în cifre
Sistemul național de plăți electronice reflectă în acest moment o administrație divizată:
Din totalul celor 3.187 de unități administrativ-teritoriale din România, un procent de peste 28% ignoră obligațiile privind serviciile online.
Această pasivitate se traduce prin blocarea accesului la servicii moderne pentru mai bine de 2,5 milioane de cetățeni.
Următoarele două săptămâni devin critice pentru edilii rămași în urmă. Ei trebuie să decidă dacă vor urgenta conectarea comunităților lor la „ghișeul digital” sau dacă își vor asuma riscul pierderii finanțărilor guvernamentale, cu consecințe directe asupra bugetelor locale.
