Bucuria mediocrității, sau de ce poporul român vrea lideri politici mai competenți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După evaluarea publicată vineri seara, 7.08.2026, de către a doua agenție de rating (Moody’s), mi s-a părut dizgrațios tonul cu care principalii lideri politici și propaganda care-i susține (finanțată cu sume uriașe de la bugetul de stat) au comentat public. Un fel de bucurie pentru o notă care ar putea fi echivalată cu un -5, adică examenul a fost trecut, nu mai contează că doar la limită, cu indulgență din partea evaluatorilor. Cel mai important lucru nu este însă promovarea cu chiu cu vai a examenului (pentru care se bucură unii de parcă ar fi premiul I), ci avertismentul (perspectiva negativă) despre ce ar putea urma. Adică lipsa încrederii acelor analiști financiari internaționali în conducerea politică a României.
Cuprins:
Într-un sondaj publicat de INSCOP în 24.06.2026, la întrebarea despre care cred că sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, cei mai mulți dintre români au răspuns că țara ar avea nevoie, în primul rând, de lideri politici mai competenți (46,7%). Aceștia sunt mai mulți decât cei care cred că ar fi nevoie de o educație mai bună (36,1%) și mult mai mulți decât cei care cred că ar fi nevoie de dezvoltare economică și de investiții (19,2%). Poate pentru că, în înțelepciunea sa colectivă, poporul român știe că degeaba am avea mai multă dezvoltare economică, dacă o conducere politică proastă a țării o risipește (așa cum au făcut mulți ani cu creșterea economică bună pe care a avut-o România până ne-a lovit nenorocirea pandemiei și apoi a guvernărilor Iohannis+Ciucă+Ciolacu)?
Unul dintre principalii responsabili pentru incertitudinea politică din această perioadă (reclamată ca problemă majoră și de cele două agenții de rating în ultimele săptămâni) este președintele Nicușor Dan. De ce? Pentru că, în cele aproape 100 de zile de când Parlamentul a demis cu vot categoric (281 de voturi) Guvernul Bolojan (pe 5.05.2026), președintele ori nu a făcut deloc desemnări de candidați de prim-ministru (așa cum face și în aceste zile) ori a desemnat candidați mai slabi decât Ilie Bolojan (respectiv Tomac și Veștea), care nu au reușit să obțină încrederea a minim 233 de parlamentari. Pe la miezul nopții de vineri spre sâmbăta care a trecut, Nicușor Dan a făcut o postare cu mai multe idei enunțate frumos, inclusiv cea privind atingerea obiectivelor de țară dacă partidele vor renunța la discursul electoral și vor lucra pentru cetățenii care i-au ales. Care e problema? Cea eternă a unora dintre liderii politici români, numiți de fostul președinte Traian Băsescu a fi doar niște „agenți constatatori”, adică lipsa de acțiune, cauzată de lipsa de asumare a rolurilor constituționale și legale. E bine că președintele amintește partidelor că au responsabilitate față de cetățenii care i-au ales. Dar oare a uitat președintele Dan că și el are o responsabilitate față de cei peste 6,1 milioane de români, care l-au ales pe el pe 18.05.2025? De ce continuă președintele să-și ignore obligațiile constituționale majore la formarea unui nou Guvern? De ce nu a forțat mâna partidelor parlamentare cu cel puțin cu o altă desemnare de candidat mai bun la funcția de prim-ministru? Am mai scris despre acele obligații constituționale ale președintelui, nu reiau aici.
Mai concret, în această perioadă președintele Dan a părut mai degrabă că se roagă de premierul demis Bolojan, în calitatea lui de lider al PNL (care are o relație foarte apropiată și cu USR și a recunoscut public că a discutat de mai multe ori și cu AUR), să permită instalarea unui Guvern cu puteri depline prin votul Parlamentului. Din cauza acestei slăbiciuni a președintelui Dan, azi, cei care doresc alegeri anticipate (PNL+USR+AUR) au în Parlament probabil peste 200 de voturi. DAR, foarte important, unii dintre ei au în mână și pixuri la Palatul Victoria și, deci, au control și pe distribuția de mari resurse din fonduri publice, pe semnarea de multe contracte din bani publici (inclusiv pentru a susține mari forțe de propagandă mediatică), pe numiri în multe funcții publice etc. Adică, teoretic, ar mai putea cumpăra (ilegal, desigur, dar nu se împiedică de asta), vreo câteva zeci de voturi în Parlament, dacă președintele continuă să proiecteze slăbiciune...
Criza din domeniul energiei
Dintre multiplele crize care se desfășoară acum în România concomitent, una care pare incredibilă (raportat la potențialul României în acest domeniu) este criza energiei electrice. Poate nu întâmplător, cel care asumă politic acum această criză este Ilie Bolojan, nu doar în calitate de prim-ministru (demis, dar asta pare să conteze tot mai puțin pentru unii), ci și:
- în calitate de ministru interimar al energiei,
- în calitate de președinte al PNL, care la congresul din 21.06.2026 (aparent ilegal, conform Tribunalului București), i-a urcat pe scenă cu echipa sa câștigătoare și pe foștii miniștri PNL ai energiei dintre 2019-2025, Virgil Popescu și Sebastian Burduja. Mai avea să-i urce și pe George Niculescu, președintele ANRE numit acolo tot de PNL în 2023, și pe actualul secretar de stat numit politic tot de PNL la Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, ca să ofere un tablou extins cu principalii responsabili PNL-iști cu domeniul critic al Energiei din ultimii ani, de care Bolojan nu doar că nu s-a dezis, ci i-a îmbrățișat/asumat din punct de vedere politic. Evident, foștii lor aliați la guvernare Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan nu trebuie să fie scutiți nici ei de răspunderile politice și administrative ce le revin pentru rolurile politice și guvernamentale deținute (de toți trei sau doar de unii dintre ei) după 2021.
În gestionarea acestei crize a energiei electrice, l-am văzut din nou în acțiune pe același Ilie Bolojan, adică:
- un om dornic să rezolve niște probleme, care nu fuge de răspundere, ci își asumă un rol greu, dar
- un om care are mereu focus mental mai degrabă pe copaci, din cauza cărora nu prea mai vede pădurea (reflex numit de unii a fi un stil de contabil); eu nici măcar în aceste ultime 3 luni, în care a avut autoritate aproape deplină asupra domeniului energiei, nu am înțeles viziunea lui pentru ca România să aibă destulă energie la preț accesibil pentru economie și pentru populație;
- un lider incapabil să se dezică de colegii care au făcut greșeli sau chiar mizerii în trecut (acest profil s-a văzut clar și în raportarea față de gaura financiară lăsată la PNL de fosta conducere, și în raportarea la dimensiunea corupției revelate public în cazul fostului viceprim-ministru pe care el l-a adus în Guvern etc.). Apropo de tovărășii și prietenii, oare de ce Bolojan nu a făcut apel public și la organizatorii festivalului Untold de la Cluj-Napoca (așa cum a făcut la noi, consumatorii obișnuiți), ca să facă și ei un pic de economie de curent electric? Oare din cauza anumitor legături între patronii acestui festival și niște lideri PNL?
Până acum, companiile care au afaceri în România se plângeau că, din cauza prețului foarte mare la energie, nu au șanse să concureze efectiv cu alte companii care beneficiază de energie mult mai ieftină în alte țări. Iar populația României plătea deja cea mai scumpă energie din UE, raportat la puterea de cumpărare. Dar, stai, că se pare că trebuiau să zică „mersi!” pentru asta! Că de fapt, la cât de proastă a fost guvernarea României în ultimii ani, la cât de prost au negociat/renegociat și implementat PNRR în domeniul energiei alde Florin Cîțu, Virgil Popescu, Cristian Ghinea, Bolojan & co, e posibil ca în viitorul foarte apropiat să nu mai fie destulă energie pentru toată lumea în România, nici măcar la aceste prețuri astronomice! Din cauza asta au muncit intens la Guvern în ultimele săptămâni la planuri fără precedent de deconectare graduală forțată...
Marea întrebare rămâne: înainte de Adormirea Maicii Domnului (sau imediat după aceasta), oare va avea loc și trezirea la acțiune a președintelui Dan?
Gringo84 10.08.2026, 17:19
Nu există definiție teoretică,și nici nu ar fi democratică sau utilă,a competenței prezidențiale sau de prim-ministru.Importante sunt viziunea,devotamentul,anvergura politică și potențialul de comunicare.Ultimii președinți și ultimul prim-ministru,începând cu tandemul Băsescu-Boc au avut filozofie administrativă de primari,cu o componentă tehnocratică majoră, potențialul uman de gestionar dovedindu-se a fi insuficient pentru foarte necesara reformă universală a României.S-ar părea că românii preferă demnitari care fac...nu cei care gândesc!