Provinciile istorice românești au evoluat mai mult sau mai puțin separat de peste 500 de ani, sub diferite influențe politice și religioase, până la unirea într-o singură țară în secolul al XIX-lea. Ca o răscruce de drumuri majoră între Asia și Europa, România a cunoscut episoade de migrație și invazie continue. Rutele precise pot să fi fost modelate de topologia teritoriului și au avut efecte diverse asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial (mtDNA) în provinciile istorice românești.

Până acum, puține studii au evaluat compoziția genetică a populațiilor românești pe baza halogrupurilor genetice mitocondriale.

Studiile anterioare au arătat că populațiile românești prezintă o similaritate genetică cu alți europeni, în timp ce un alt studiu a indicat posibila segregare în cadrul populațiilor din Orientul Mijlociu.

Cercetătorii au observat o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene. O analiză a componentelor principale și analiza la scală multidimensională au sprijinit similitudinea genetică a grupurilor din Muntenia, Moldova și Dobrogea cu Balcanii, în timp ce populația Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală.

Aceste descoperiri ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Urme de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice românești, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migrație prin Asia de Est și Europa.

”În analiza noastră mitocondrială, am observat o distribuție uniformă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești, populațiile din Țara Românească, Moldova și Dobrogea având tendința să se grupeze împreună în cadrul populației slave, conform unor diagrame matematice la scală multidimensională, în timp ce Transilvania a fost mai strâns legată la populațiile din Europa Centrală. Am confirmat fluxul de gene din sud-vestul Asiei, pe baza unor indici de diferențiere a populației în funcție de structura genetică (FTS), strict în cazul Dobrogei, iar acest rezultat ar putea fi ușor explicat prin influența mai mare din Asia în această zonă de-a lungul istoriei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.