Gândacii urât mirositori încep să devină tot mai vizibili cam de la jumătatea lunii septembrie, când toamna îşi intră în drepturi, iar locuinţele încălzite ar putea fi adăpostul perfect, scrie Digi24.
Pentru om, este inofensiv – nu înțeapă și nu transmite agenți patogeni. Poate fi luat în mână, însă atunci când sunt deranjați sau zdrobiți, degajă un miros neplăcut și de lungă durată. De asemenea, prezența lor în număr mare poate cauza alergii, în special la animalele domestice și mai ales când își declanșează apărarea chimică.
Glandele parfumate sunt situate pe suprafața dorsală a abdomenului și pe partea inferioară a toracelui. Mirosul neplăcut, înțepător, pe care îl pot degaja este destul de deranjant și pentru om.
Mijloace de apărare nu prea există în afara pesticidelor și a măsurilor de prevenire a intrării lor în case (plase, acoperirea fisurilor, orificiilor, crăpăturilor).
Adevăratul impact al acestor insecte este asupra culturilor – sunt atacate livezile cu precădere, de mere, pere, piersici, dar și culturile de grădină, porumb, viță-de-vie, soia. Uneori aceste insecte se adăpostesc în podgorii, pe vița-de-vie, și sunt „culese” odată cu strugrii și băgate la presă.
În Italia și Franța, dar și în Turcia și mai ales Georgia gândacii puturoși au distrus plantațiile de aluni, până la pierderea chiar a recoltei.
Se adună adesea în grupuri masive în faţa ferestrelor
Ploșnița cerealelor este un gândac care se hrănește cu seva plantelor, fie că e vorba de frunze, fructe sau muguri: peste 120 de specii de plante, în special copaci, îi pot servi drept gazdă pentru reproducere. Le plac, de asemenea, fațadele acoperite de plante agățătoare.
Este o specie foarte adaptabilă, mobilă în stadiul de larvă și care zboară cu ușurință în stadiul de adult. Se pot înmulți chiar de două ori pe an și femelele depun în jur de 200 de ouă. După perioada de reproducere, adulții intră în hibernare și caută un adăpost pentru iarnă.
Însă nu le place să fie solitari și se adună adesea în grupuri masive în fața ferestrelor, pe clădiri, pe case, intră în orificii și „campează” în tocurile ferestrelor, în spatele tablourilor, prin covoare etc. Apoi, primăvara, încearcă să iasă de pe unde s-au ascuns și pleacă pentru a se reproduce.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro