Tradiția Ignatului a fost pusă în scenă la Sibiu GALERIE FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tradiţia Ignatului la români a fost pusă în scenă, în weekend, la Muzeul în Aer Liber din Sibiu, la fel ca pe vremea strămoşilor. Porcul, o mangaliţă de 160 de kilograme, a fost pârlit şi tranşat, apoi zeci de vizitatori au fost invitaţi la pomana porcului.
În Complexul Naţional Muzeal ASTRA s-a organizat un Târg al Ignatului unde reprezentanţii muzeului le-au arătat celor care au venit la acest eveniment cum se tăia şi pârlea porcul înainte de apariţia pârlitoarelor moderne. Unul dintre momentele cheie în tranşare este crucea porcului, pe care, pe vremuri, cei care tranşau animalul, i-o făceau animalului în zona capului, pentru a mulţumi Divinităţii.
„Târgul de Ignat are un impact foarte bun în rândul vizitatorilor, dar mai ales în rândul străinilor care vin mai de departe. Avem un eveniment încărcat de simbolism pentru că, în lumea satului românesc, sacrificarea unui porc avea o simbolistică ritualică specială. Porcul era îngrăşat, crescut întreg anul, iar la sfârşit era sacrificat. Bineînţeles, pentru a sugera şi o tradiţie creştină în ceea ce priveşte sacrificarea porcului, acesta se despica în zona capului, unde se realiza, prin incizie cu cuţitul, o cruce pentru a invoca sprijinul Divinităţii şi pentru a mulţumi Divinităţii pentru animalul care a crescut sănătos și frumos pe tot parcursul anului”, a povestit muzeograful Ştefan Păuceanu, de la CNM ASTRA din Sibiu.
Cum se prepară cel mai bun şorici?
Păuceanu a explicat care sunt fazele de la tăiatul porcului până când produsele ajung în farfurii, de Crăciun, dar şi care este secretul unui şorici fraged şi gustos, din care au gustat şi vizitatorii Muzeului în Aer Liber.
„În prima fază, porcul sacrificat a fost pârlit cu paie. Pârlitul cu paie are o însemnătate aparte, deoarece, prin utilizarea acestor paie de origine vegetală şoriciul primeşte un gust aparte, se frăgezeşte într-un mod special şi se rumeneşte. Culoarea neagră, închisă, este de la pârlitul cu paie, de la elementele organice care se degradează în timpul pârlirii cu paie. Apoi, se curăţă negrul acela cu apă fierbinte şi sare. Apa fierbinte, în contact cu sarea, are rolul să înmoaie pielea porcului, să o frăgezească, fiind foarte bună pentru consumat proaspătă. După spălarea cu apă fiartă, se lasă cu sare câteva minute, apoi se trece la spălarea propriu-zisă tot cu apă caldă şi cu perii. De obicei se folosesc perii de rădăcină, de structură tare pentru a curăţa cât mai bine toate depunerile şi impurităţile din piele. Apoi, porcul va fi ridicat pe o masă sau pe o placă de lemn pentru a realiza o poziţie acceptabilă măcelarilor. Porcul va fi pus în poziţie orizontală cu capul în sus, pe cele patru picioare şi se taie de la cap spre coadă longitudinal”, a explicat muzeograful.
Urmează prepararea cârnaţilor şi a caltaboşului
Imediat ce porcul a fost tranşat, reprezentanţii muzeului au pus carnea în vase de lemn, pe care le-au dus în bucătăria din zona Târgului de Ţară, unde mai multe gospodine s-au ocupat de preparatele tradiţionale care au fost servite vizitatorilor.
„Ne bucurăm că aici, la Muzeul Astra, tradiţiile merg mai departe fiind ilustrate într-un astfel de cadru de poveste. Avem aici iarna de pe uliţele de altădată şi reiterăm această tradiţie a Ignatului la români. Ignatul presupune masa de sărbătoare, masa de Crăciun, unde vedeta este carnea de porc. Reluăm toţi paşii pe care îi puneau în scenă strămoşii noştri, de la pârlitul porcului, la tranşarea lui, la pregătirea bucatelor tradţionale. Astăzi vom servi pomana porcului, dar vom face şi cârnaţi, caltaboş şi toţi cei care doresc vor putea să le asezoneze cu vin fiert şi ţuică fiartă. Vrem ca în acest timp vizitatorii să interacţioneze direct cu aceste tradiţii”, a explicat Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al CNM ASTRA Sibiu.
