Transapuseana, drumul care scoate din izolare una dintre cele mai frumoase zone ale României. „În 30 de minute ești în mijlocul unui peisaj sălbatic”

Zona este una spectaculoasă din punct de vedere turistic și foarte puțin exploatată tocmai datorită stării în care se aflau căile de comunicație. Contractul de modernizare a fost semnat de Consiliul Județean Alba încă din 2019, dar timp de circa un an, lucrările au fost oprite pentru contractarea unui nou operator economic, după ce prima societate care a câștigat licitația nu a mai putut continua lucrările. 

Contractul a fost împărțit în două loturi și este cel mai mare ca valoare din România, în ceea ce privește modernizarea unui drum județean. Cifra actualizată a investiției este de aproximativ 300 de milioane de lei, adică 60 de milioane de euro, inclusiv TVA. Un procent de 85% din această sumă, aproximativ 52 de milioane de euro, reprezintă fonduri europene acordate prin Programul Operațional Regional.

Inaugurarea, proiectată în septembrie

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Recent, a fost recepționat primul lot al șoselei, în lungime de 43 de kilometri, între Aiud și limita comunei Ponor. Contractul a prevăzut și modernizarea unei străzi din municipiul Aiud, pe o lungime de peste doi kilometri, unde a fost amenajată și o pistă de biciclete.

Recomandări

Izvoarele din Herculane cu apă gratuită din belșug. Unii iau cu camioneta câte 400-500 de litri: „Vine dintr-un izvor-galerie săpat acum 2.000 de ani”

Al doilea lot are o lungime de 36,5 kilometri, între Ponor și comuna Bucium (DN 74,. Alba Iulia – Abrud) și va fi finalizat în a doua parte a anului 2024. „Termenul de finalizare este 15 septembrie, dar cred că va fi gata în 15 august. S-a ajuns cu asfaltul la kilometrul 67, deci ar mai fi doar 13 kilometri. Merge mai greu în această zonă, pentru că este nevoie de construirea a 13 podețe”, a spus Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliul Județean Alba și coordonator al contractului. 

Valoarea terenurilor s-a triplat

Încă din perioada lucrărilor de modernizare pe lotul 1, zona a cunoscut un veritabil boom din punct de vedere turistic. Valoarea terenurilor s-a triplat, fiind construite cabane, case de vacanță sau chiar locuințe. Sunt oameni care se întorc în comunele de pe traseu, la proprietățile pe care le au aici, dar și persoane care cumpără teren pentru a-și construi case sau cabane. În plus, se adaugă creșterea mobilității locuitorilor, care până acum făceau 2-3 ore pe drumul de piatră și pământ pentru a ajunge la Alba Iulia. 

În cele trei comune care se află pe traseul drumului modernizat trăiesc, potrivit datelor de la recensământ, 1.548 de locuitori. Este vorba despre Râmeț (426 de locuitori), Ponor (475 de locuitori) și Mogoș (647 de locuitori). Drumul trece și prin comuna Bucium (1.272 de locuitori), dar în zona acesteia, aflată la capătul vestic al Transapusenei, șoseaua este asfaltată de peste 20 de ani.

Recomandări

Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Terenul se vinde în apropierea șoselei cu 10-12 euro metrul pătrat, dar au fost tranzacții și la 1 euro, pentru suprafețe mai mari și mai depărtate de drumul județean. Problemele principale pentru potențialii investitori sunt accesul la apă potabilă și la energie electrică, disponibile doar în satele și cătunele de pe traseu.

„Am numărat 400 de mașini într-o zi de weekend”

Darius Cordea locuiește în Alba Iulia, dar este implicat activ în ferma pe care o deține tatăl său, în comuna Ponor. Familia Cordea a fost, de altfel, prima care a deschis o afacere în această zonă a Apusenilor. „În 1992 am deschis prima afacere de la Ponor.

Aveam trei magazine, un bar și, apoi, o fabrică de lapte. Făceam naveta zilnic cu laptele care se vindea în magazine din Alba Iulia. Am închis fabrica pentru că era foarte greu, mai ales cu drumul de acces”, spune Darius Cordea. 

Pentru că laptele se vinde la prețuri mici, familia Cordea a renunțat, din acest an, și la vacile cu lapte, mergând, în continuare, pe creșterea vacilor de carne. „Avem exemplare din rasa Angus, aduse acum 8 ani din Scoția. Vrem să ne extindem, pentru că avem mai multe terenuri și pășuni. Tatăl meu este implicat și într-un proiect mai deosebit, cu o finanțare primită prin Grupul de Acțiune Locală de la Sălciua. Revitalizează o casă acoperită cu paie și o moară de piatră, care va fi transformată într-un mic muzeu”, a completat acesta.

Recomandări

Profiturile dezvoltatorilor imobiliari s-au triplat în ultimii 5 ani. O firmă a trecut de la venituri de 26 de lei la profituri de 50 de milioane de lei!

Zona este, de altfel, una dintre puținele din România unde se mai păstrează tradiția caselor acoperite cu paie. De-a lungul șoselei Transapuseana pot fi văzute și chiar vizitate o serie de astfel de construcții, vechi și de 100 de ani, multe fiind părăsite. 

Familia Cordea este interesată și de amenajarea unor locuri de cazare, care sunt foarte necesare în prezent.

„Problema este lipsa forței de muncă. Majoritatea tinerilor au plecat. Este o problemă că vine omul și nu are ce să mănânce. Punctele gastronomice locale ar fi o soluție. Plus, ar trebui să fie mai multe cazări, chiar și pe la oameni pe acasă”, mai afirmă tânărul. Darius Cordea este convins că modernizarea șoselei înseamnă un viitor prosper pentru întreaga zonă. 

„Într-o zi de weekend am numărat chiar și 400 de mașini. Este foarte mult. Înainte nu vedeai decât câteva. Iarna circulam doar noi, poșta și un microbuz”, a mai spus Darius. În prezent, din Aiud și până la Ponor, drumul de circa 35 de kilometri se parcurge într-o jumătate de oră. Înainte de modernizare, distanța era străbătută în cel puțin o oră și jumătate. 

Primul antreprenor în turism de la Ponor

Iulian Petruț are 30 de ani și este primul investitor în domeniul turistic de la Ponor. A construit două locuințe tradiționale, una acoperită cu paie, în satul Geogel. Casa Bunicilor oferă șase camere pentru potențialii vizitatori. „Sunt localnic, aici m-am născut și am crescut. Am absolvit Facultatea de Științe Agricole la Cluj-Napoca, după care am revenit.

Am văzut un potențial de dezvoltare și m-am întors să fac ceva. Am început cu o căsuță, am mai făcut alta și încet, încet, ne dezvoltăm. Sunt și fermier activ, am o fermă de subzistență. Următorul obiectiv este înființarea unui punct gastronomic local. Sunt în proces de avizare și sper să îi dau drumul în luna mai anul viitor, la începerea sezonului turistic”, spune Iulian. 

Și acesta susține că nu se găsește forță de muncă, iar populația este foarte îmbătrânită. „Am făcut un studiu și am constatat că 80% dintre locuitori au peste 60 de ani. Tineri ca mine mai suntem doar doi sau trei”, a completat antreprenorul. Potrivit acestuia, recent, o familie din Constanța cu șase copii s-a mutat la Ponor, unde și-a construit o locuință. 

„Asfaltarea drumului ne va ajuta foarte mult, pentru că accesul va fi mult mai facil și avem și legătura cu autostrada, la Aiud. În 30 de minute ești într-o zonă sălbatică, nedescoperită. Dacă nu s-ar fi făcut drumul, comunele astea, Râmeț, Ponor, Mogoș, ar fi dispărut în timp. În 10 ani, foarte puțină lume ar fi rămas aici”, a mai precizat Iulian Petruț. Acesta a avut turiști și din București, Sibiu, Cluj-Napoca, dar și mulți români stabiliți în străinătate. La Casa Bunicilor au venit și turiști străini din Polonia, Anglia, SUA și chiar Arabia Saudită. 

În afară de autostrada A1 Sebeș-Turda, prin nodul rutier de la Aiud, cei care doresc să viziteze zona o pot face mergând și pe DN1. Din centrul municipiului Aiud se intră pe drumul județean DJ 107I, iar după circa 2 kilometri, în zona Aiudul de Sus, se face stânga, spre Pădurea Sloboda. Se poate ajunge pe Transapuseana și din DN 74, Alba Iulia-Abrud, în zona comunei Bucium. Între această localitate și Ponor se derulează, în continuare, lucrări, iar accesul este mai dificil.

Atracții turistice în Munții Trascău

Munții Trăscău reprezintă cea mai spectaculoasă unitate montană din zona Apusenilor. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă tocmai din complexitate și diversitate peisagistică. Un rol important îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreagă gamă de forme specifice. Călătorul ajuns la 1.000 de metri altitudine, pe creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe deosebită.

În timp ce în nordul și în sudul Trascăului așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, în partea centrală a munților, satele și cătunele urcă până sus pe coama acestora, risipindu-se pe crestele munților. 

Cea mai înaltă culme montană este vârful Pleșa (1.285 de metri), unde se află și centrul civic al comunei Râmeț. În apropierea șoselei Transapuseana se află Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Piatra Cetii, Pădurea Sloboda. Mulți turiști urcă pe munte pentru a merge la cele trei mănăstiri aflate la Râmeț și Ponor. La o distanță de aproximativ 40 de kilometri de Aiud, la o altitudine de peste 1.300 de metri, pe versantul unui munte se află Mănăstirea Ponor. Este o mănăstire de monahi, în care accesul este permis doar bărbaților, fiind supranumită și „Athosul românesc”. La câţiva kilometri mai jos de mănăstirea de călugări există şi una de maici, în care pot intra doar femeile.

Munții Apuseni, recomandați de CNN

Alegerea Munților Apuseni ca destinație turistică este recomandată și de CNN, lucru care subliniază potențialul vast al României în ceea ce privește turismul montan și natura sălbatică. Jurnaliștii americani au întocmit o listă de recomandări pentru iubitorii de drumeții montane din Europa, iar printre celebrele lanțuri muntoase din Elveția, Italia sau Franța se află și Munții Apuseni din România. 

„Aceste drumeții de mai multe zile, care vă vor face să vă pierdeți mințile pe unele dintre cele mai bune trasee de lungă distanță din Europa, vă oferă șansa de a vă reconecta cu lumea, de a face exerciții fizice revigorante și de a vă bucura de momente de liniște în unele dintre cele mai frumoase peisaje ale continentului”, se precizează în documentarul CNN, difuzat în 13 mai 2024.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro