16 Iun. 2018 13:00 , de Cristian Simion

REPORTAJ/ Trista istorie a Hipodromului din Ploiești. În căutarea gloriei de altădată și a timpului pierdut/ VIDEO&FOTO

Distribuie

Hipodromul din Ploiești, singura arenă hipică din România, ar fi putut fi o poveste de succes și unul dintre simbolurile României civilizate. Doar că nu a avut noroc de oameni cărora să le pese. După ce, în a doua jumătate a secolului trecut, hipodromul a fost una dintre atracțiile turistice ale României, anii de după comunism au transformat arena într-o ruină care la un moment dat a fost complet abandonată. Renovarea arenei pe fonduri europene a adus cu sine un scandal și o tonă de nemulțumiri din partea unora. Acum, chiar dacă departe de ce înseamnă arenele hipice din Europa occidentală, hipodromul din România încearcă să-și găsească gloria de altădată. Iar, după o perioadă de scandal după scandal, pe hipodromul uitat de mulți au început să se întâmple și lucruri bune.

Au fost vremuri în care domnițe cochete, cu pălăriuțe și umbreluțe de soare etalau la cursele de cai de pe hipodrom ultima modă, adusă de la Paris.

Au venit apoi vremuri de tristă amintire, în care pe mulți cursele de pe hipodromul din Ploiești îi făceau să simtă că trăiesc în altă lume, una mai civilizată și mai liberă. În anii comunismului, când românilor le-au lipsit atâtea, soarta le-a lăsat bucuria curselor și pariurilor. Și, deși își amintesc cu tristețe de vremurile acelea, nu puțini sunt cei care vorbesc cu nostalgie și cu drag despre Hipodromul din Ploiești. Era o oază de altceva într-o Românie cenușie.

Apoi, noile vremuri, cele capitaliste, au adus cu ele decăderea hipodromului. Iar arena a ajuns, la propriu, o ruină. La Ploiești, nu puțini au fost aceia care au spus că decidenții acelor vremuri au lăsat Hipodromul în ruină pentru că hectarele de teren de la ieșirea din Ploiești spre București erau extrem de atractive pentru investitorii imobiliari interesați să facă acolo cartiere rezidențiale aproape de universitate, având asigurate toate utilitățile.

Hipodromul s-a încăpățânat însă să reziste asaltului celor interesați. După ce s-a auzit prin oraș că prin boscheții crescuți sălbatic pe spațiile verzi ale arenei au avut loc câteva orgii, iar o nefericită care trecea prin zonă a fost târâtă până la fostele grajduri și violată fără ca nimeni să fie prin zonă și să îi sară în ajutor, ploieștenii care veneau la  hipodrom să se plimbe au renunțat să mai meargă acolo.

Așa că, după jumătate de secol, hipodromul ridicat un 1961 pentru a-l înlocui pe cel din București, demolat cu an mai înainte, a devenit o ruină demnă de ocolit.

Investitori şi scandal

În anul 2004, arena hipică a fost concesionată unei firme italiene care promitea că face la Ploiești mai mult decât poți visa. S-a vorbit despre hotel, restaurante pentru toate gusturile și chiar heliport. Investițiile s-au lăsat însă îndelung așteptate, iar povestea dintre primărie și investitorii italieni s-a terminat cu un proces: primăria și-a cerut înapoi hipodromul, invocând lipsa investițiilor, în timp ce italienii pretindeau primăriei o sumă uriașă. Astfel, în cadrul unui proces, italienii care amenajaseră pista au cerut 2 milioane de euro. În cadrul unui alt dosar, Primăria, care reclama nerespectarea contractului încheiat cu investitorii străini, a cerut aproximativ un milion de euro de la aceştia. În cele din urmă, Primăria a câştigat şi Hipodromul a reintrat în proprietatea autorităţilor locale.

A rămas însă în ruină, pentru că, aşa cum spun surse din primărie, un alt proces i-a împiedicat pe decidenţii din administraţia publică să facă ceva acolo: un om de afaceri concesionase un hectar de teren în incinta hipodromului, iar în contextul în care tot terenul nu aparţinea administraţiei locale, eventuatele lucrări nu se puteau demara. Litigiile nu i-au împiedicat însă pe decidenţi să promită reabilitarea hipodromului şi chiar să lanseze un concurs de proiecte pentru reabilitarea acestuia.

Salvarea a venit de la Europa

În cele din urmă, după încheierea tuturor litigiilor, a început accesarea de fonduri europene. Un proiect de 77 de milioane de euro a fost accesat, iar hipodromul a fost refăcut. De acolo, au început alte probleme: cursele nu s-au putut relua, în primă fază, din cauză că pista de trap nu era omologată şi nimeni nu părea să ştie cine ar fi trebuit să facă omologarea. În aceste condiţii, o mână de angajaţi ai Clubului Sportiv Municipal Ploieşti şi ai altor instituţii au făcut ei o comisie şi au omologat pista. Uterior, primarul Ploieştiului a anunţat că omologarea făcută de comisia înfiinţată din dispoziţia dorectorului de la acea vreme a clubului sportiv nu este valabilă pentru competiţii, ci doar pentru curse demonstrative.

Lucrări terminate şi… încă un scandal

În cele din urmă, în octombrie 2016, după doi ani de lucrări, hipodromul a fost inaugurat, proiectul european fiind oficial închis. A început atunci un  nou scandal. În timp ce autorităţile prezentau noua arenă hipică drept un mare succes, crescătorii de cai care au mers să închirieze boxe acolo au criticat dur noul hipodrom spunând că proiectantul nu a respectat normele în domeniu şi arătând că arena nu poate fi utilizată pentru competiţii, nefiind omologată.

În timp ce crescătorii de cai reclamau că boxele sunt prea mici şi că animalele nu au suficient loc în acestea, iar un arhitect susţinea că există inclusiv greşeli de proiectare, reprezentanţii proiectantului au spus că nu există în România legi care să le fi impus să respecte anumite standarde în ceea ce priveşte realizarea hipodromului. Din care se deduce că, în lipsa unor norme clare, l-au proiectat cum au considerat ei.

Cum e la „ei”

Hipodromul Vincennes din Paris, una dintre cele mai mari arene hipice din Europa. Locul, dedicat în mod evident nu numai iubitorilor curselor hipice sau împătimiţilor de pariuri, atrage prin absolut toate mijloacele spectatori, oferind experienţe mult peste ce-şi poate imagina românul de rând care nu a mai fost la hipodrom de ani, sau chiar de decenii.

La sfârşitul acestei luni, hipodromul Vincennes organizează, în pădurea din apropiere, o expoziţie cu animale vii. Mai exact, aduce o fermă de animale în mijlocul unei metropole super aglomerate, iar cuvântul de ordine pentru vizitatori este, conform organizatorilor, „apreciaţi natura'.

Ca să nu-şi piardă spectatorii în perioada desfăşurării meciurilor de la Cupa Mondială din Rusia, administratorii hipodromului parizian au pregătit pentru cei care iubesc deopotrivă cursele hipice şi fotbalul, un ecran gigantic pe care proiectează meciul dintre echipa naţională a Franţei şi cea a Danemarcei, în 26 iunie. Astfel, plecând de la ideea că este inutil să alegi între cupa mondială de fotbal şi curse, francezii îi cheamă pe fanii fotbalului la hipodrom, unde promit că vor aduce un fost jucător al echipei naționale de fotbal a Franţei, cu care spectatorii îşi vor putea face selfie-uri.

În plus, între evenimentul fotbalistic şi cel hipic spectatorilor li se promit numere de animaţie gratuite şi tombole cu cadouri. E lesne de imaginat că hipodromul, care nu e organizaţie de binefacere, nu va ieşi în pierdere de pe urma acelei zile atât de aglomerate.

Pe lângă evenimentele organizate în funcţie de agenda publică, la hipodromul Vincennes au loc periodic diverse manifestări. Astfel, în fiecare vineri seară, iubitorii de curse au parte de petreceri la pub-ul din incinta hipodromului. Se mănâncă, se bea, se admiră pista şi se asistă la cursele în nocturnă. Îl plus, gazdele îşi aşteaptă musafirii cu cockteil-uri din partea casei. Pe lângă toate acestea, la Vincennes funcţionează cluburi dedicate fie proprietarilor, fie profesioniştilor din domeniu, VIP-urilor sau clienților consideraţi speciali pentru acest business. VIP-uri şi clienţi care aduc, la rândul lor, prin simpla prezenţă la hipodrom alţi clienţi. Asta însemană bani, profituri de zeci de milioane de euro anual.

Cum e la „noi”

Cum funcţionează hipodromul din Ploieşti? Din două în două săptămâni, pe arena din apropierea Capitalei se organizează curse. Vin, în medie, cam 600 de oameni. Unii dintre ei, mai civilizaţi, în timp ce alţii aduc de acasă şi obiceiurile proaste. Supărat, probabil că preferatul lui a pierdut, un spectator a spart unul dintre pereţii laterali ai tribunei. Supăraţi, dar din alt motiv, și anume că nu au fost udaţi la timp, câţiva dintre pomii plantaţi cu ocazia renovării hipodromului dau semne că nu mai rezistă mult.

În cursul săptămânii, hipodromul este închis. Curând, el va fi deschis parţial publicului, însă doar până la baza tribunei. Se doreşte amenajarea unor parcuri de distracţie, dar şi punerea la dispoziţie a locurilor asfaltate pentru copiii care vin cu role, biciclete sau vor să facă desene pe asfalt. Accesul publicului va fi permis de săptămâna viitoare de la ora 8.00 la ora 21.00.

Consiliul Local a aprobat recent un nou regulament, avizat de Agenţia Naţională de Zootehnie.

„Prin acest regulament am vrut calul românesc să aibă priortate pe hipodromul din Ploieşti. Nu spunem că cei de afară nu sunt bine pimiţi pe hipodrom, dar cu unele condiţii: să respecte regulamentul Consiliului Local', spune coordonatorul activităţii hipodromului, Lucian Rădulescu. Vine din mediul de sport şi înţelege competiţia, dar şi respectarea regulilor.

Recent, mai exact de doar o lună, au fost oficial introduse cursele de galop pe arena de la Ploieşti. Anterior, pe hipodrom a avut loc în urmă cu aproximativ doi ani o cursă demonstrativă de galop. Iar cursele oficiale vor atrage mulţi oameni pentru că se pare că este mare numărul celor pasionaţi de întrecerile de galop.

Proiect ambiţios: pariuri prin Loteria Română

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte vizează organizarea de pariuri desfăşurate prin Loteria Română. În prezent, pe hipodrom nu se pariază, ci se organizează doar curse demonstrative sau curse oficiale. Lipsa pariurilor nu doar că ţine acasă o parte a publicului, dar înseamnă şi bani care ar putea fi câştigaţi de către administratorul arenei hipice.

„Încercăm să dezvoltăm acest fenomen care a avut doi, trei ani de pauză, am avut discuţii cu Loteria Română şi dânşii sunt interesaţi pentru efectuarea unor pariuri mutuale. Undeva la sfârşitul lunii iulie, îi aşteptăm într-o vizită oficială pentru a vedea paşii care se impun pentru anul următor', spune viceprimarul Cristian Ganea.

Din anul 2004, datează prima adresă făcută către Loteria Română. La acel moment, loteria a spus că dacă hipodromul va fi amenajat şi va exista un anumit număr de scaune, instituţia e deschisă colaborării. De atunci, nu s-a mai făcut nimic în toţi cei 14 ani.

„Eu nu vreau să fac pe victima, dar aici aş vrea, fără să supăr pe nimeni, depinde şi cine păstoreşte. Chiar dacă cineva s-ar supăra, trebuie să spunem adevărul. Dacă vrei, poţi să faci ceva. Hipodromul ăsta este al ploieşteanului și al ţării, că e singurul din țară. Dar în primul rând e al ploieșteanului care plătește taxe şi impozite şi care vrea să vadă ceva aici şi noi suntem obligaţi, stând pe acest scaun, să le dăm ploieştenilor ceea ce merită', mai spune Lucian Rădulescu.

În rând cu lumea civilizată

Hipodromul din Ploieşti va găzdui, luna viitoare, o cursă specială organizată de Asociaţia Română a Calului arab de Curse. Este vorba despre o cursă oficială de galop, sponsorizat de un prinţ din Arabia Saudită, sub egida anului Zaed.

„Este o cursă organizată în mai multe ţări la nivel mondial, incluzând Algeria, Austria, Belgia, Brazilia, China, Germania, Franţa, Italia, Anglia, Olanda, Elveţia, Suedia şi Rusia. Cursele au început în februarie în Franţa şi sunt programate a se termina în septembrie. Este organizată strict de Asociaţia Română a Calului arab de Curse, și punem la dispoziţie hipodromul', explică Alina Grădinaru, responsabil  PR în cadrul hipodromului.

Aşadar, există deschidere, dar, mai important, există interes pentru activitatea hipică şi pentru ceea ce România ar putea oferi, prin hipodromul din Ploieşti, din acest punct de vedere.

Pentru acest an, Hipodromul din Ploieşti are un buget de puţin peste 2,9 milioane de lei, dintre care 2,67 lei de la Consiliul Local. Din aceşti bani, 1,8 milioane reprezintă cheltuieli de personal, iar aproape un milion se duc pe bunuri şi servicii. Bugetul alocat investiţiilor este de 197.000 lei, bani de la Consiliul Local. Valoarea premiilor acordate tot de la Consiliul Local în subordinea căruia se află hipodromul este de 75.000 de lei pentru tot anul. Infim, susţin crescătorii de cai explicând că numai cel care are un cal ştie ce înseamnă să întreţii un astfel de aninal. Este un început, spun, în replică, optimiştii care au trăit vremurile negre ale hipodromului.

Citește și: REPORTAJ | Cum este să trăiești într-o țară care nu are Armată. Islanda și-a trimis doar un reprezentat la grupul de luptă NATO din Lituania (VIDEO)

Loading...
Comentarii