Un expert în agricultură avertizează: dacă nu va ploua în iulie, ne așteaptă al treilea an dezastruos la rând. „Nu sunt producții satisfăcătoare”

Deși în primele luni din primăvara acestui an s-au înregistrat ploi în mai multe regiuni din țară, specialiștii în agricultură spun că ele au ajutat doar parțial: în toamna anului trecut, când „au legat” culturile recoltate în aceste zile, a fost o secetă cruntă. Dublată și de o iarnă cu un strat de zăpadă mediu, în multe regiuni, a rezultat un sol care nu avea rezerve suficiente de apă pentru a ajuta culturile să se dezvolte.

„În agricultură considerăm că anul agricol începe și se termină în toamnă. Deci în toamna lui 2023 a fost secetă, am avut o deficiență mare de apă în sol, iarna nu am avut zăpadă suficientă. În primăvară au fost ceva ploi, dar dacă ne referim strict la culturile de toamnă: rapiță, grâu și orz de toamnă, lucrurile nu stau foarte bine. În fazele importante, când aveau nevoie de apă, precipitațiile nu au survenit. Din ce am vorbit cu fermieri din Moldova și Dobrogea, nu sunt producții satisfăcătoare”, a declarat prof. dr. Denis Țopa.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La grâu, mulți fermieri nu și-au recuperat costurile de producție

În mod concret, acesta a explicat că majoritatea fermierilor care nu au avut terenurile irigate și nu au investit în hibrizi performanți, care să reziste secetei, au avut producții de 3, maximum 4 tone pe hectar la orzul de toamnă. În Dobrogea, spune acesta, la grâu s-a recoltat în medie 3,5 tone la hectar, o producție aproape de dezastru.

„Depinde de cât ai investit și cum ai tratat cultura: vrei să dai îngrășăminte bune, cantitativ – mai multe sau mai puține, dacă mai faci și erbicidări, poate chiar două, ai o serie de cheltuieli în creștere. Însă este clar că la producție de 3 tone pe hectar nu îți scoți nici măcar cheltuielile de producție. Mai ales dacă ne gândim că, în continuare, grâul se dă cu 90 de bani kilogramul”, a punctat prof. dr. Denis Țopa.

Culturile de porumb și de floarea soarelui arată bine, spune specialistul, fiindcă a plouat la timp și au reușit să se dezvolte. Nu a trecut însă punctul critic, de fecundare, care urmează la ambele culturi și pentru care este nevoie de cantități semnificative de ploaie, mai ales în luna iulie. Măcar 40 de litri/mp, spune prof. dr. Denis Țopa, care a mai explicat că în aceste condiții ar exista previziune destul de bune pentru recoltarea din câteva luni.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Noi, pe loturile experimentale pe care le avem în preajma Iașiului, am recoltat în jur de 5,5 tone la hectar pe culturile de toamnă. Dar avem sisteme conservative de lucrare a solului, cu dispozitive de semănat direct în miriște, fără întoarcerea brazdei, pentru a nu usca pământul, cât și hibrizi rezistenți. De acum, totul ține de precipitații. Spre exemplu, la o temperatură în aer de 33 de grade, cum a fost în aceste zile, la nivelul solului sunt 50… 55 de grade și se usucă văzând cu ochii”, a punctat profesorul.

Clima s-a schimbat radical față de acum 10 ani

El a precizat însă că ne aflăm într-o perioadă de secetă prelungită în regiunea României. Chiar dacă anul acesta se va dovedi unul mai ploios, spune prof.dr. Denis Țopa, el vine după doi ani care au fost „undeva spre dezastruoși”. Iar schimbarea este una fundamentală, crede profesorul, și trebuie să găsim o formă să ne adaptăm la ea.

„Dacă acum zece ani vorbeam de un an secetos la trei ani buni, acum vorbim de un an bun o dată la trei ani. Cel puțin în zona noastră temperat continentală, lucrurile s-au schimbat fundamental. Dacă ne ducem spre vest, lucrurile stau un pic diferit, regimul de precipitații este altfel. Dar și acolo sunt schimbări majore. Am vorbit cu un fermier din Olanda care spunea că nimic nu mai este ca acum 20 de ani. La ei sunt 7-8 sute de milimetri de precipitații anual, în timp ce la noi media multianuală este de 530. Dar fermierii spun că acestea nu mai sunt repartizate echilibrat pe parcursul anului și așa nu-i ajută”, a punctat prof. dr. Denis Țopa. 

Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro