Ungaria și Turcia, ultimele obstacole pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO

În septembrie, ministrul finlandez de externe a declarat că omologul său maghiar a promis că va merge mai departe cu ratificarea și i-a asigurat pe finlandezi că nu există obiecții la aderarea Finlandei sau a Suediei.

Cu câteva săptămâni mai devreme, la sfârșitul lunii august, ministrul ungar pentru dezvoltare regională, Tibor Navracsics, a vizitat Helsinki și le-a spus parlamentarilor finlandezi că țara sa le va ratifica fără întârziere cererea de aderare la NATO.

„Ungaria sprijină aderarea Finlandei la NATO, dar procesul de ratificare în parlamentul ungar este încă în curs”, se menționa la acea vreme într-un comunicat de presă al guvernului finlandez.

Săptămâna aceasta însă, parlamentarii formațiunii lui Viktor Orban, Fidesz, au blocat introducerea în parlament a unei moțiuni care ar fi accelerat votul asupra procesului de aderare la NATO atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, într-o mișcare care a atras critici aspre din partea opoziției.

„Aceasta este o decizie de neînțeles și nejustificată”, a spus Bertalan Tóth, deputatul maghiar care a încercat să introducă moțiunea.

„Finlanda și Suedia sunt parteneri hotărâți ai NATO, au fost implicate în programul Parteneriat pentru pace al Alianței din 1994 și au jucat și joacă un rol activ în operațiunile de sprijinire a păcii conduse de NATO din trecut și din prezent”, a adăugat el.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

La Helsinki și Stockholm există un anumit grad de frustrare în rândul miniștrilor și oficialilor, întrucât au ajuns foarte departe cu solicitarea de aderare la NATO, dar sunt blocați în ultimele etape.

„Este posibil ca Finlanda să nu poată face prea multe în privința asta”, a spus Minna Ålander, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale din Helsinki.

„Eventual, Fidesz speră să lege aderarea Finlandei și a Suediei la NATO de recenta propunere a Comisiei UE de a îngheța fondurile pentru Ungaria din motive legate de statul de drept”, a declarat ea pentru Euronews.

Turcia a dat înapoi

Situația Turciei, când vine vorba de blocarea aderării la NATO a Finlandei și Suediei, este mai complexă decât cea a Ungariei.

Ankara a semnalat inițial că susține aderarea, într-un apel telefonic între președintele Erdogan și președintele Niinistö la începutul lunii aprilie, finlandezii au primit asigurări că nu vor fi probleme.

Dar doar o lună mai târziu, Turcia a dat înapoi, prezentând o listă plină de motive pentru care cele două națiuni nordice nu au putut adera la NATO, inclusiv presupusul sprijin pentru grupurile pe care Ankara le consideră organizații teroriste. Ulterior, însă, Ankara a ajuns la un acord cu Helsinki și Stockholm pentru a sprijini aderarea, dar situația nu s-a rezolvat.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

La deschiderea parlamentului de la Ankara, pe 1 octombrie, Erdogan le-a spus legislatorilor că dacă Finlanda și Suedia nu se ridică la „promisiunile” pe care le-au făcut Turciei privind securitatea și terorismul, atunci el le va bloca ofertele de aderare.

„Ne vom menține poziția principială și hotărâtă în această problemă până când promisiunile făcute țării noastre vor fi respectate”, a spus Erdogan.

Turcia încă speră să obțină undă verde pentru a cumpăra avioane de luptă americane F-16 și ar putea căuta să folosească decizia NATO privind Finlanda și Suedia ca o modalitate de a presa pe americani să aprobe un acord.

„Interesele strategice ale Turciei s-au îndepărtat din ce în ce mai mult de restul alianței”, a declarat Toni Alaranta, specialist pe Turcia la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale.

Cu toate acestea, el a concluzionat că Turcia va aproba în cele din urmă aderarea Finlandei și a Suediei, totul fiind o chestiune de timp.

Urmărește-ne pe Google News