„Pentru a reduce posibilele schimbări ale tiparelor de migrație care ar putea apărea în urma eliminării frontierelor interne, se propune menținerea controalelor la frontierele interne în conformitate cu art. 25 alin. 25a alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne”, se precizează pe site-ul președinției ungare a Consiliului UE, în acordul făcut public vineri seară, 22 noiembrie.
Alte decizii luate la Budapesta de cele patru țări:
- să continue eforturile comune de combatere a migrației ilegale către Europa și țările lor
- să continue eforturile comune de combatere a migrației ilegale în conformitate cu Declarația comună a Austriei, României și Bulgariei din 29 decembrie 2023
- să depună toate eforturile pentru a preveni continuarea tranzitului ilegal al migranților prin țările lor și pentru a efectua fără probleme returnările și transferurile în conformitate cu acordurile relevante
- în spirit de solidaritate, să continue să sprijine Bulgaria în protejarea frontierei terestre externe a UE cu Turcia prin desfășurarea unui contingent multilateral de poliție format din 100 de polițiști de frontieră (Austria 15, Bulgaria 25, Ungaria 20 și România 40).
În acordul făcut public de partea ungară nu scrie că România va adera complet la Schengen la începutul anului viitor, pentru că la Budapesta au fost discuții informale, dar premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat că România va deveni stat membru Schengen cu drepturi depline la 1 ianuarie 2025, iar decizia oficială se va lua luna viitoare, la Consiliul JAI de la Bruxelles.
Totuși, intrarea efectivă în Schengen terestru a României va avea loc cel mai probabil în primăvara anului viitor, nu la 1 ianuarie 2025, pentru că mai sunt pași de parcurs din punct de vedere tehnic și juridic, potrivit informațiilor Libertatea.
La discuțiile informale de la Budapesta de vineri, 22 noiembrie, au participat miniștrii de interne din Ungaria, România, Austria și Bulgaria, plus premierul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului de la București a mers în capitala Ungariei cu o delegație formată din miniștrii de Externe (Luminița Odobescu), Interne (Cătălin Predoiu) și Transporturi (Sorin Grindeanu), alături de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și de președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Ungaria deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene până la 31 decembrie și are un rol decisiv în extinderea spațiului Schengen.
România a scăpat de granițele aeriene și maritime în martie
Austria a blocat aderarea României la Schengen încă din decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles, când a adus drept argument criza migranților.
Abia din 31 martie 2024, România a intrat în Schengen cu acceptul Vienei, dar numai aerian și maritim, adică au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro