Vapoarele au trecut prin apropierea lui

dar erau la o distanta prea mare si plecau in drumul lor. stiam ca trebuie sa ajung undeva la rusi, bulgari, la ucraineni, ca doar nu o fi marea asta asa de mare! Daniel povesteste ca le-a facut semne vapoarelor cu pelerina si ramele, dar nimeni nu l-a vazut.
„Vaporul care m-a gasit pe mine l-am vazut de la sase-sapte dimineata de departe si l-am urmarit, am vazut ca vine spre mine. Mi-am confectionat o rama mai zdravana gandindu-ma ca este ultima mea sansa. Daca nu reuseam nu puteam sa mai rezist, pentru ca de la apa de mare imi era sete intruna. in primele doua zile nu am baut deloc apa, pentru ca stiam ca daca o bei iti este mai rau sete. A treia zi nu am mai rezistat si am inceput sa beau apa cu bidonul. Peste noapte ma imbracam cu doua pelerine pe care le aveam in barca, iar ziua era asa de cald ca foloseam pelerinele drept paravan!”, spune Daniel. Ultimul vas pe care l-a vazut era ucrainean si venea din larg spre Constanta. Era joi, 11 august.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE