Unele descoperiri stiintifice, printre care cateva au schimbat lumea, se datoreaza hazardului. Exemple care sustin ipoteza hazardului in stiinta pornesc din vremuri stravechi. Arhimede a descoperit motivul pentru care obiec-tele plutesc in apa in timpul unei bai, in cada. In afara lumii academice se spune ca Newton a descoperit legea gravitatiei dupa ce un mar i-a cazut in cap. Iata o lista a descoperirilor sau inventiilor datorate hazardului, intocmita de publicatia electronica americana “Wired”.
Penicilina. Savantul scotian Alexander Fleming se ocupa in 1928 de cercetarea tratamentelor impotriva gripei. A descoperit intamplator penicilina produsa de culturile unui mucegai, care omorase toti stafilococii dintr-un pahar murdar.
Indulcitorii sintetici. Cei mai cunoscuti inlocuitori ai zaharului au fost descoperiti doar datorita faptului ca niste savanti au uitat sa se spele pe maini. Ciclamatul (1937) si aspartamul (1965) au fost rezultatele auxiliare ale unor teste, iar zaharina (1879) a fost descoperita intamplator.
Cauciucul vulcanizat. Procesul de vulcanizare a fost descoperit de Charles Goodyear, al carui nume il poarta compania Goodyear, in timp ce a pus intamplator un “aliaj” de cauciuc si sulf pe o placa metalica foarte incinsa.
Viagra
Dupa cum se stie, Viagra, cel mai cunoscut medicament pentru potenta, a fost descoperita intamplator in timpul cercetarilor asupra unui remediu impotriva anginei, in anul 1992. In urma unor teste au iesit la iveala efecte secundare neasteptate ale preparatului care a facut fericiti multi barbati de pe diferite continente.
Razele Roentgen
In secolul XIX multi oameni de stiinta erau preocupati de razele care rezultau din lovirea electronilor de o placa metalica. Razele Roentgen au fost descoperite de savantul german Wilhelm Conrad Roentgen in 1895, in timp ce acesta facea experimente de descarcari electrice in tuburi si a observat uluit proiectia oaselor mainii sale pe perete.
Cuptoarele cu microunde
Emitatorii de raze (magnetronii) si-au dovedit eficienta in cel de-al doilea razboi mondial, functionand pe radarele aliatilor impotriva Germaniei naziste. Largirea ariei de folosinta a acestora s-a produs in 1946, cand un magnetron a topit batonul de ciocolata din buzunarul lui Percey Spencer, inginer la compania americana Raytheon.
LSD
Savantul elvetian Albert Hofman a devenit in anul 1943 primul om de stiinta care a degustat “acid”, remarcand efectul lysergic al acidului diethylamide si a urmarit dupa aceea influenta preparatului in timpul nasterilor. Generatia hippie a abuzat de preparat, devenit intre timp unul din cele mai puternice droguri sintetice. LSD se prezinta sub diverse forme, de la fiole cu “acid”, pana la pastile sau plasturi imbibati in substanta.
Chifla cu stafide
Legenda spune ca aceasta a fost inventata de cunoscutul brutar din Moscova, Ivan Filipov. General-guvernatorul Arseni Zakrevski, cumparandu-si odata o chifla de la magazinul lui Filipov, a descoperit un gandac. Chemat sa dea socoteala, brutarul a inghitit gandacul, spunand ca e… o stafida. Intors la munca, Filipov a dat ordin sa se coaca chifle cu stafide pentru a nu iesi mincinos in fata generalului.
Chipsurile de cartofi
Bucatarul George Kram a inventat produsul in anul 1853, cand unul din clientii bodegii sale s-a plans ca feliile de cartofi prajiti sunt prea groase. Acesta a luat un cartof si l-a feliat de grosimea foii de hartie. Asa au aparut delicioasele si crocantele chipsuri.