«Aşa se explică beneficiile companiei»

Afirmaţiile preşedintelui sunt sprijinite de specialişti. “Are dreptate, preţul de extracţie al ţiţeiului din ţara noastră este de aproximativ 16 dolari pe baril. Aşa se explică faptul că, după ce a cumpărat Petrom, în anul 2004, cu aproximativ 700 de milioane de euro, OMV a făcut în primul an de extracţie de ţiţei şi din vânzarea de combustibili în România un profit de 370 de milioane de euro, iar în al doilea an, 475 de milioane de euro – adică în doi ani şi-a acoperit cheltuielile de achiziţionare a Petrom.
În 2011, OMV- Petrom a avut un beneficiu de 826 de milioane de euro, mai mult decât preţul de achiziţionare a fostei companii de stat. Este foarte clar că guvernanţii au făcut o afacere extraordinar de proastă, în detrimentul României”, ne-a declarat dr. inginer Florea Neagu, vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor din Petrol şi Gaze, fost director al Institutului de Cercetări Miniere.

Contractul de privatizare, motiv de scandal

Austriecii de la OMV au cumpărat, în 2004, pachetul majoritar de acţiuni al Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România. Ulterior, atât preţul plătit de compania austriacă, cam 700 de milioane de euro, cât şi condiţiile în care a fost vândută compania au fost contestate. A fost înfiinţată şi o comisie parlamentară de anchetă a acestei vânzări, care şi-a încetat însă activitatea, fără nici un rezultat, în 2008. Contractul de privatizare al Petrom are câteva anexe secrete prin care, se pare, statul român nu poate interveni în nici un fel pentru a solicita reducerea preţurilor la produsele comercializate de Petrom.

Implică-te în campanie şi Libertatea te premiază!

Trimite fotografii cât mai sugestive, în care să ne arăţi că eşti alături de campania Libertăţii. Fii inventiv şi pozează- te cum protestezi tu faţă de creşterea preţului benzinei. Aşteptăm fotografiile tale pe subiect@ libertatea.ro, iar cele mai haioase ipostaze vor fi premiate.

Peste 38 de ani, omenirea va rămâne fără petrol

“Creşterea preţului petrolului din ultimii ani este primul simptom al unei crize foarte puţin mediatizate, de care guvernele se feresc să vorbească: în jurul anului 2050, vom asista la «moartea petrolului», adică a principalei surse energetice a civilizaţiei noastre. Epuizarea rezervelor de ţiţei, peste aproximativ 38 de ani, va fi urmată de războaie, inflaţie galopantă şi un nou mod de producţie”. Acestea sunt câteva din concluziile studiului “Securitatea energetică la Marea Neagră”, publicat la Editura Academiei Naţionale de Informaţii din Bucureşti.

Semnează petiţia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro