Au spus «Nu!». Salt în necunoscut

Tsipras, tot la mâna partenerilor europeni

Preşedintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker, a declarat că exclude discuţiile cu Grecia, întrucât, din punctul său de vedere, votul de la referendum este echivalentul unui “Nu” pentru Europa. În cazul în care UE nu-şi schimbă poziţia faţă de Grecia, după votul de ieri, blocarea discuţiilor presupune o rupere a statului elen de Eurogrup. În acest caz, BCE ar putea sista orice ajutor financiar acordat băncilor greceşti, atrăgând falimentul acestora. Pentru a le pune pe picioare, guvernul de la Atena le-ar putea recapitaliza, creând o monedă paralelă. Situaţia în care se găseşte statul elen ar putea determina o inflaţie galopantă, aruncând în haos o Grecie ieşită din zona euro. Astfel, singurii la care ar putea să apeleze ar fi tot UE.

Referendum cu o întrebare greoaie la care au trebuit să răspundă grecii

Referendumul de ieri i-a pus pe greci în faţa unei întrebări care a stârnit confuzie, imediat după publicarea textului ei, săptămâna trecută. “Ar trebui ca propunerea care a fost înaintată de către Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional la reuniunea Eurogroup din 25 iunie 2015, şi care constă din două părţi, care împreună constituie propunerea completă, să fie acceptată?”, suna fraza interogativă, care era urmată de două opţiuni: căsuţa cu “Nu”, imediat sub text, iar cea cu “Da”, ultima opţiune. Această succesiune, precum şi formularea, considerată greoaie, au fost şi motivul pentru care au existat voci conform cărora s-ar fi încercat o manipulare a poporului din partea Guvernului, susţinător al taberei “Nu”.

25 de milioane de euro, costul plebiscitului

Referendumul de ieri a băgat adânc mâna în buzunarul guvernului elen, îndatorat până la faliment. Convocat în grabă, cu puţine zile la dispoziţie pentru a-l organiza, plebiscitul a costat aproximativ 25 de milioane de euro. De asemenea, pentru ca oamenii să poată merge la urne, au fost anulate competiţiile sportive, iar costurile de transport pentru alegătorii din insule au fost acoperite de guvern, dat fiind că grecii trebuie să voteze în circumscripţiile de care aparţin.

Nu au putut vota decât cetăţenii din Grecia

În cadrul referendumului nu şi-au putut exprima opţiunea decât cetăţenii greci care se află pe teritoriul statului. Aşa că numeroasa diaspora elenă s-a văzut nevoită să-şi facă rezervări pe ultima sută de metri, pentru a putea ajunge în Grecia ca să pună ştampila pe buletinul de vot. Fără a se mai uita la bani, când au cumpărat biletele scumpe, grecii s-au întors în patria natală, dornici să aibă un cuvânt de spus în deciderea sorţii ţării lor.

Grecii mai au de achitat încă 10 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an

Grecia a devenit prima ţară din zona euro care intră în incapacitate de plată, după expirarea termenului scadent de la 30 iunie, când trebuia să vireze către Fondul Monetar Internaţional suma de 1,6 miliarde de euro. Pe lângă aceşti bani, guvernul elen mai are de plătit către creditorii internaţionali, până la sfârşitul anului, peste 10 miliarde de euro. Iată lista plăţilor scadente din 2015:
17 iulie – 454 mil euro, către FMI
17 iulie – 3 mld euro titluri de stat
20 iulie – 3,5 mld euro, către BCE
20 august – 3,2 mld euro BCE Datoria totală a Greciei este de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE