De ce nu avem universități în top 500? Ce a răspuns ministrul Educației, Daniel David
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat într-o conferință de presă că universitățile din România sunt încă tributare reformei comuniste din 1948, motiv pentru care nu sunt performane. Oficialul atrage atenția că structura sistemului de învățământ superior trebuie reformată.
Cuprins:
În viziunea ministrului David, una dintre problemele cu care se confruntă învățământul superior este organizarea ineficientă a programelor de studii. Oficialul a explicat, în acest context, că cei mai mulți studenți sunt înscriși la licență, mai puțini la master și foarte puțini la doctorat.
El a comparat situația de la noi ce ce întâmplă în marile universități internaționale, precum Harvard, MIT sau Yale. „La noi, până de curând, nu puteai face un program de master dacă nu aveai licență în acel domeniu, și nici școală doctorală dacă nu aveai program de master. Asta obligă universitățile să aibă toate cele trei cicluri în fiecare domeniu”.
David a anunțat că acest lucru va fi schimbat. „Să existe în facultăți programe doar de masterat și doctorat fără a mai fi condiționate de existența unui program de licență”.
Daniel David anunță înființarea universităților metropolitane
Ministrul Educației a explicat că lipsa universităților românești în clasamentele internaționale nu este o problemă de calitate individuală, ci de fragmentare instituțională, scrie Edupedu. „Vechilor universități istorice – București, Cluj, Iași – li s-a luat partea de cercetare și a fost transferată către institute. (…) De aceea nu sunt în top 500”, a explicat David.
Soluția propusă este crearea de universități metropolitane: „De ce Belgradul poate să aibă o universitate în top 1000 sau top 500? De ce Zagrebul? De ce Vilnius? De ce Budapesta? De ce Szeged? Și România nu are? De ce marile orașe din România nu au aceste universități? Și eu vă spun că au, dar nu prin universitățile de sine stătătoare, ci prin mediul academic. Bucureștiul ar fi în top – nu doar în top 500, ci în top 300. La fel și Clujul, și Iașul. Ar fi acolo, dacă am proiecta marile universități metropolitane”.
Ministrul a lăudat modelul francez de concentrare academică, amintind cum „vechea Universitate din Paris era pulverizată în 12-13 instituții” și a fost reformată „de sus în jos” în anii 2000 pentru a crea universități puternice care apar astăzi în rankinguri internaționale.
Modelul francez, un model pentru sistemul românesc
„Franța a realizat în anii 2000, când au apărut primele rankinguri internaționale că vechile universități din Paris nu se aflau în acele clasamente. Și s-au întrebat: de ce? Au descoperit că marea și vechea Universitate din Paris era, de fapt, pulverizată în vreo 12 sau 13 universități separate. Ce au făcut? Au început o reformă de sus în jos (...) și au spus: aceste 3-4 universități, împreună cu două institute, formează o universitate; celelalte 4, cu încă 3 institute, formează o altă universitate. Iar astăzi, aceste universități formate prin concentrări academice se află în rankinguri internaționale, arată bine, sunt performante, produc absolvenți de calitate și cunoaștere performantă”.
Daniel David: „Universitățile trebuie să aibă o misiune clară”
Un alt aspect foarte important în zona învățământului superior este cel legat de misiunea universității, a mai precizat ministrul David. „Dacă am ști care este misiunea fiecărei universități, am fi toți mai corecți și mai cinstiți unii cu alții. Primarii ar ști ce resurse au în teritoriu, studenții ar ști la ce să se aștepte când aleg o universitate, iar personalul academic ar avea repere clare. De exemplu, dacă ai venit la UBB, știai că misiunea principală este cercetarea avansată, iar educația se face în acest cadru”.
Într-o altă universitate, în schimb, unde accentul cade pe predare și formarea resursei umane, ar trebui ca ponderea activității didactice să fie mai mare, atât în cariera profesională, cât și în criteriile de finanțare. „Pentru că nu ne-am definit și separat misiunile, apare o tensiune în stabilirea criteriilor de evaluare. Universitățile trag în direcții diferite: unele insistă pe educație, altele pe cercetare, altele pe inovare și antreprenoriat. Iar compromisul ajunge să fie o variantă de mijloc, nedefinită, ineficientă. Dacă vom avea misiuni clare, vom avea și o dezvoltare universitară mai coerentă”, a mai spus ministrul David.
Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului QX, un diagnostic al sistemului de educație românesc.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
