Corespondență de la Cannes de la premiera mondială a filmului lui Radu Muntean. Un thriller reușit, în care nu se întâmplă nimic rău
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noul lungmetraj al lui Radu Muntean, „Întregalde”, a avut sală bună la premiera mondială din 11 iulie de la Théâtre Croisette. Deși niciodată o subtitrare, oricât de reușită, nu poate concura dialogul original, publicul a reacționat în timpul proiecției mai ales la aparițiile actorului neprofesionist Luca Sabin, care e revelația filmului. Din păcate, acesta n-a venit pe Croazetă (l-ar fi aclamat o sală întreagă). Filmul, care a fost selecționat în secțiunea paralelă Quinzaine des Réalisateurs (unde se dau premii), mai are azi trei proiecții.
Luca Sabin, bărbatul din județul Alba descoperit de Radu Muntean într-una din prospecții pe când cosea iarba din curtea bisericii, a fost distribuit în rolul unui sătean bătrân și senil care întoarce din drum trei bucureșteni veniți cu ajutoare de Crăciun în satul Întregalde din județul Alba. Pretinzând că trebuie să ajungă la un gater, de aceea umblă singur pe un drum forestier plin de noroi, el o impresionează pe Maria (Maria Popistașu), colegii acesteia Ilinca (Ilona Brezoianu) și Dan (Alex Bogdan) fiind de acord să facă un ocol în loc să-și continue drumul și să se întâlnească cu celelalte mașini.
Acesta e pretextul unui thriller care te ține cu sufletul la gură deși - atenție, spoiler! - nu se întâmplă nimic rău. Fiecare situație teoretic periculoasă e pentru scenariștii Radu Muntean, Răzvan Rădulescu și Alex Baciu (la al șaselea lungmetraj împreună) pretextul să vadă ce înseamnă generozitatea pentru fiecare personaj în parte.
Filmul e un fals thriller ori un fel de thriller etic, care nu doar aduce în discuție modul în care înțelegem altruismul, dar folosește premisa pentru o demonstrație de măiestrie scenaristică, regizorală și actoricească. Se poate întâmpla orice când rămâi cu mașina iarna în sălbăticie, surpriza e că nu asta e miza filmului.
Acest studiu de caractere confruntate cu mici obstacole - căci nu se întâmplă nicio tragedie (vezi și celebrul panseu al arhitectului Ludwig Mies van der Rohe „Dumnezeu e în detalii”, tot se aude de mai multe ori în film „Doamne ajută!”), e un mecanism curat care ticăie o oră și 44 de minute comprimând nici 24 de ore. Din când în când câte un personaj întreabă cât e ceasul, plasând niște jaloane peste poveste.
„Am avut ideea unui convoi umanitar acum 11 ani și prima documentare am făcut-o cu Alex Baciu și Răzvan Rădulescu în Întregalde. Ne-a plăcut locul deși, ca să fiu sincer, până la urmă am filmat în satul vecin, la Râmeț, iar unele scene precum și locul unde mașina rămâne blocată au fost filmate între Întregalde și Râmeț. Am început să lucrăm la scenariu, dar am mai mers într-o prospecție până am găsit povestea”, a spus Radu Muntean la sesiunea de întrebări și răspunsuri de după proiecție.
Muntean a venit însoțit la Cannes de coscenariștii Răzvan Rădulescu și Alexandru Baciu, producătoarea asociată Oana Iancu, actorii Maria Popistașu și Ilona Brezoianu, directorul de imagine Tudor Panduru și editorul Andu Radu.
Asemănător cu „Annette”, de Leos Carax (opera rock ce a deschis Cannes-ul în acest an), unde interpreții și regizorul apăreau într-o introducere metatexuală în poveste, și prima scenă din „Întregalde” aduce interpreții (mai puțin actorii neprofesioniști) dar și pe Radu Muntean, Alex Baciu, producătorul Valentin Antofi (pe ei i-am recunoscut) în scena animată a împărțirii darurilor. Momentul când voluntarii se simt niște mici dumnezei. Atunci când li se termină misiunea începe, de fapt, acțiunea filmului.
Radu Muntean s-a autodistribuit în rolul șefului caravanei care nu se mobilizează să-și salveze colegii cât mai repede. Mai târziu, Maria află că sătenii știau de la primar că se împotmoliseră împreună cu bătrânul Kente Aron, dar au preferat să intervină abia dimineața. Dan se plictisește repede de moșul senil și limbut, și numai la insistențele Mariei nu-l lasă să înghețe afară. În schimb, un sătean rom destul de dubios (Toma Cuzin) se oferă să-i tracteze, deși fiul său (Gabor Bondi) nu e de acord. Și așa mai departe.
Pentru fiecare personaj drumul se bifurcă și are de ales între propriul confort și a-i ajuta pe alții în detrimentul lui (în timp ce spectatorul își face în cap scenarii dintre cele mai horror.). Dacă alege prima variantă e un om rău?
O discuție despre limitele generozității
„N-am vrut să judec niciun personaj, de obicei nu fac asta, dar prima dată când am auzit de această expediție am fost intrigat. Mi s-a părut că e un bun punct de plecare pentru a vorbi despre limitele generozității. Suntem generoși numai când suntem noi ok? Ce facem când viața noastră e pusă în pericol? Ne gândim și la ceilalți? Toate aceste întrebări au fost punctul de plecare al filmului și am construit povestea pe ele. Subiectul încă mă intrigă”, a mai spus Muntean.
Pe Andra Guți, protagonista din „Alice T.”, precedentul său film, Muntean a ales-o din 800 de adolescente din București, iar castingul, repetițiile și filmările au durat cam un an. Oricum, Andra mai apăruse într-un rol când era mică.
Luca Sabin și rudele lui din Alba n-au nicio treabă cu arta, trăiesc aproape izolați, au alte griji. Să-i facă să rămână autentici într-un film de ficțiune a fost un pariu la fel de greu cu a filma în locuri izolate pe o vreme capricioasă, dar Radu Muntean a spus pe scenă că norocul a făcut ca Luca Sabin să aibă aceeași meserie cu personajul și mult din textul pe care l-a spus în film sunt lucruri care i s-au întâmplat.
Adevărul e că realitatea se topește foarte bine în ficțiune, jocul actorilor neprofesioniști căpătând aproape aceeași textură de autenticitate cu jocurilor actorilor profesioniști - și invers. Probabil că Radu Muntean a avut acest țel în minte, poate și de asta i-a rugat pe Maria Popistașu, Ilona Brezoianu și Alex Bogdan să stea pe lângă Luca Sabin în timpul filmărilor și să-l facă să se simtă parte din echipă.
O oază departe de COVID
Întrebată pe scenă despre cum au decurs filmările, Maria Popistașu a spus: „Radu se pregătește foarte bine pentru filmare, vine cu temele făcute, deci cam știam ce avem de făcut. Am repetat mult la București și pe urmă ne-am dus încă 7-10 zile în locație. Filmările au fost intense, eram în al treilea val de COVID, parcă, și ducându-ne în aceste sate izolate din Transilvania, auzeam doar că în marile orașe virusul explodează. A fost un fel de oază unde ne-am simțit normal. A fost intens, dar plăcut”.
Maria Popistașu joacă cel mai empatic personaj din film. Lumea e sastisită azi de termenul empatic, dar nu există un sinonim exact. Altruismul ei funcționează 24/24 (apropo de timpul punctat în film) și e la fel de interesată de confidențele sentimentale pe care i le face prietena ei Ilinca pe cât e de viața unui sătean necunoscut.
Deși sunt la primul rol principal într-un lungmetraj, Ilona Brezoianu și Alex Bogdan dau senzația că au făcut cinema de când se știu. „Când am citit prima dată scenariul, m-am gândit că va fi foarte greu. Mi-a fost frică, aveam mai multă presiune decât Maria, dar în același timp eram bucuroasă, pentru că era primul meu rol principal într-un film. Anumite scene m-au speriat, dar per ansamblu a fost o experiență plăcută”, a spus Ilona Brezoianu pe scena de la de la Théâtre Croisette.
La premieră a venit și Cristian Mungiu, care e agentul de vânzări al filmului lui Radu Muntean prin compania sa, Voodoo Films. E, dacă nu mă înșel, prima dată când Muntean lucrează cu un sales agent român după lansarea sa la Locarno cu „Hârtia va fi albastră” (2006). Pe de altă parte, până nu de mult nici nu existau sales agents la noi.
Următoarea destinație, TIFF
După Cannes, următoarea oprire a lui „Întregalde” va fi la Festivalul Transilvania de la Cluj-Napoca (23 iulie-1 august 2021) unde Luca Sabin și ceilalți membri ai echipei care n-au ajuns la Cannes vor primi ovațiile pe care le merită.
„Întregalde” e al şaptelea lungmetraj semnat de Radu Muntean și a doua participare în Quinzaine, după ce în 2008 a făcut parte din selecție cu „Boogie”.
„Întregalde” este produs de Multi Media Est cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.
