„În dosar se află Angajamentul întocmit şi semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menţionează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziţie a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfăşura în mod conspirat şi în secret”, mai arată judecătorul Curţii, în motivare.
Potrivit notelor ofiţerilor de securitate care s-au ocupat de recrutarea artistului, Bertzi a acceptat să-i ajute, punând la dispoziţie cheia de la locuinţă. Cântăreţul s-a angajat în scris că nu va divulga colaborarea cu organele de securitate.

Cântăreţul Gheorghe Turda, colaborator al Securităţii
Pe baza acestor documente – redate parţial în motivare, dar avute pe deplin în vedere – Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii a cântăreţului Bertzi.

Curtea de Apel Bucureşti motivează decizia şi pe baza caracterului voluntar al artistului, în ciuda apărării acestuia, care a susţinut că nu s-a dus din proprie iniţiativă să pună casa la dispoziţia ofiţerilor de la Securitate, ci mai mult ar fi fost şantajat şi presat de aceştia.

La sfârşitul lunii ianuarie, când dosarul lui a apărut, Ducu Bertzi a declarat, pentru Mediafax, că decizia CNSAS, care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui de colaborator al fostei Securităţi, este „nedreaptă”, cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.
Citiţi şi: Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.