Mircea Baniciu a încercat să-l impresioneze pe polițistul care l-a oprit că a depășit linia continuă: „Dacă era Minune sau altul, nici nu-l opreau”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Muzician a povestit cu umor, la Digi24, cum a rămas fără carnet în timp ce se grăbea spre un concert din Capitală. Acesta a rememorat un moment hazliu petrecut pe stradă, când a fost recunoscut de un fan.
Cuprins:
Mircea Baniciu, 73 de ani, este un nume greu în muzica românească. Timișoreanul a cunoscut ascensiunea, și faima totodată, alături de renumită formație rock, Phoenix, cu un impact fenomenal în anii ‘70. A spus întotdeauna că „Phoenix mi-a schimbat viața cu 180 de grade”.
A fost singurul din trupă care n-a fugit peste granită. „O prostie că au fugit, aveam de toate”
Mutat de mai mulți ani lângă București, la Corbeanca, Mircea Baniciu, a depănat amintiri în compania Ionelei Năstase, care-i este și vecină din orășelul ilfovean, în cadrul emisiunii „La cină”, la Digi 24. Bănățeanul a trecut prin mai multe etape din viața și cariera sa. Nici după atâția zeci de ani nu poate uita fuga colegilor de trupă în Occident, în 1977, mai ales că el a fost exclus din plan. Nicu Covaci i-a convins pe Josef Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan „Țăndărică” să fugă ascunși în boxele de concert.
„Nu mi-a venit să cred că pleacă. Mi s-a părut o prostie! Nu aveam lux sau mult mai mult decât ne trebuia, dar aveam de toate. În plus, eram prieteni. Faptul că au plecat, mi-a mai schimbat o dată viață. Am părăsit Timișoara, am venit la București, unde am întâlnit oameni buni. Oameni de televiziune remarcabili, cum a fost Tudor Vornicu, care mi-a permis să intru la Televiziunea Română cu o chitară. Nu prea era loc de oameni cu chitara, asimilați ca muzicieni folk, era loc în special pentru muzica ușoară”, a rememorat Baniciu.
Astăzi susține în continuare concerte, fie singur, fie cu Nicu Alifantis, Alexandru Andrieș și Mircea Vintilă. „Nu-mi place să mă etalez la petreceri, să cânt. Dar nu mă dau în lături, dacă e atmosferă. Prietenii mă roagă, dar nu întotdeauna ești doar cu amici. Nu vreau să zică cineva: «Uite, domne, nu l-a rugat nimeni și se apucă să cânte!». Sunt unii care nu știu de mine, nu știu cine e Mircea Baniciu, așa că evit”, a comentat celebrul rocker.
Polițistul l-a lăsat o lună fără carnet
Apropo de cine îl mai recunoaște pe stradă, Mircea Baniciu a povestit, amuzat o întâmplare: „Veneam cu mașina dinspre Timișoara, pe malul Dunării, am depășit pe linie continuă. Era un camion, noroi pe stradă, n-am văzut că linia era continuă. M-a oprit polițistul, după 300 de metri. Eu, drăguț, zâmbitor, ca-n astfel de momente: «Vă rog să mă scuzați!». Eu cu fața la polițist, în ideea că mă recunoaște. Nici nu se uita la mine! Tot scria. «Domne, vă rog, sunt Mircea Baniciu, mă grăbesc să ajung la un concert la București, am spectacol». Și ăla se uita la mine: «Cineee?!». Am tras geamul, sus, imediat. Mi-a luat carnetul pe o lună. Dacă era Minune (n.red manelistul Adrian Copilu Minune) sau mai știu eu cine, poate nici nu-l oprea".
Când e recunoscut pe stradă: „Mamă, ce-ai îmbătrânit”
Și, totuși, Mircea Baniciu are și fani care nu îl uită. „Ne salutăm. «Uite-l pe ăla! Uite-l pe Baniciu!», se mai întâmplă. Mai sunt care mă recunosc după niște ani de zile. Eram cu cei de la Compact, pe faleză. Vine unul, se oprește după ce-l văzusem de la distanță. «Baniciu?». Zic: «Da». «Mamă, ce-ai îmbătrânit!». «Dă-te la o parte...». Mi-a explicat apoi: «Domnu’ Baniciu, nu vă supărați, dar eu vă știu din 1978 pe terasă, la hotelul București, și-am băut o sticlă de whiskey împreună!»”, a rememorat artistul.
