„Un fenomen ilegal, favorizat de la cel mai înalt nivel, susţine piaţa neagră a şpăgilor, în care tranzacţiile la colţ de stradă produc câştiguri de miliarde”, a declarat Rareş Năstase. „Îţi aranjează multe pentru un comision pe măsură, are „intrare” în instituţii de stat, unde cu un telefon dat acolo „unde trebuie” facilitează servicii şi documente. Acesta este profilul intermediarului român, descurcăreţ şi aproape intangibil”, a completat Rareş.
Aceştia prosperă tocmai pentru că în România poţi cumpăra aproape orce, prin renumitele pile, cunoştinţe şi relaţii. Legislaţia încâlcită şi lipsa de transparenţă, dublate de un control ineficient, formează contextul ideal pentru corupţie şi trafic de influenţă. „Cât timp se menţine haosul din instituţiile de stat, cu birocraţie şi lipsa transparenţei, cât timp legile sunt permisive şi interpretabile, vor exista şi cei care ştiu să fenteze regulile şi care fac bani frumoşi din asta, din buzunarele celorlalţi”, afirmă cu tărie corespondentul Ştirilor ProTv.
În aceeaşi ediţie a emisiunii, Paula Herlo arată telespectatorilor cum un francez duce peste hotare arta tradiţională românească. Inspirat de zgărdanele maramureşene, de români şi de românce, de motive culturare şi de traditiile româneşti, Philippe a avut ideea să reînvie meşteşugurile populare şi chiar mai mult, să le facă întregii lumi cunoscute. De patru ani, de când se află în România, este pus pe descoperit adevărate comori în colţuri de ţară, în case vechi, în mâinile ultimilor artizani români pe care el a mizat că vor uimi o lume întreagă.
După muncă asiduă şi luni întregi de cercetare, discuţii cu meşterii şi lungi ore de muncă în atelier, francezul a reuşit o spectaculoasă punere în scenă a tradiţiilor şi meşteşugului românesc, iar piesele de colecţie cu nume autentice româneşti – Lena, Ecaterina, Anca sau Irina – au defilat pe marile podiumuri ale lumii. Uimitor este că a fost nevoie de un străin să le arate românilor că, în felul lor, sunt speciali şi că au tradiţii şi meşteşugari unici poate în Europa.