„Vă scriu cu lacrimi în ochi şi cu inima îndurerată. Sunt o mamă disperată, care nu ştie ce să facă pentru a le oferi copiilor un trai decent. Am o fetiţă de 9 ani, alta de un an, iar în primăvara anului viitor va veni şi al treilea copilaş. Pe cea mică am născut-o în străinătate, dar ne-am întors în ţară pentru că nici acolo nu mai era de trăit, ne descurcam din ce în ce mai greu. De când am venit, am făcut toate demersurile pentru ca fetiţa mea cea mică să-şi primească drepturile, mai exact alocaţia de stat de care beneficiază orice copil. Degeaba am depus acte peste acte, nu am primit nici un leu. Ne descurcăm destul de greu, soţul meu abia şi-a găsit de lucru. Avem noroc cu socrii, care ne-au lăsat să stăm într-o căsuţă, însă aici nu avem încălzire. În casă e din ce în ce mai frig şi mi-e frică să nu-mi îngheţe copiii. Din salariul soţului, abia dacă reuşim să le cumpărăm de mâncare copiilor, darămite să mai construim şi o sobă… De aceea, vă rog, dacă se poate, să ne ajutaţi! Avem urgent nevoie de o sobă şi de lemne. „Cristina, judeţul Teleorman
Cititorii care ne cer sprijinul sunt rugaţi să ne trimită scrisorile însoţite de fotografii şi de un număr de telefon.
Libertatea nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul scrisorilor primite de la cititori!