Mașina împrumutată de ministrul Ciprian Șerban unui șef al Academiei Infractorilor a fost vandalizată în 2018. Hoții care au circulat cu ea au fost prinși în timpul jafurilor

Ministrul a declarat pentru ziar că nu este responsabilitatea lui ce s-a întâmplat cu mașina, după ce i-a dat-o lui Acozmei. De asemenea, Șerban a negat că ar avea vreo relație personală cu Acozmei, însă Libertatea a descoperit că fosta soție a ministrului și soția lui Acozmei se cunoșteau foarte bine și aveau afaceri una lângă alta, într-un imobil din Piatra Neamț.

Range Rover-ul, distrus în stil mafiot

După ce, pe 20 septembrie 2013, Land Rover-ul model Range Rover Sport i-a fost dat lui Acozmei, prin contract de comodat, mașina a fost identificată de polițiștii din Italia și din Slovenia, avându-i la bord pe Ioan Știrbu, zis Ion Nebunul, pe Vlad Dumitru Lupașcu și pe o rudă a celui dintâi, Constantin Silviu Știrbu.

Conform proceselor verbale din dosarul DIICOT, automobilul încă figura ca având drept proprietar firma Eden Star Forest SRL. Din documentele oficiale consultate de ziar, rezultă că Range Rover-ul respectiv a avut doar doi proprietari, societatea al cărei mandatar era Șerban și o femeie din Roman, Ioana Ursăchel.

Contactat de Libertatea, tatăl Ioanei Ursăchel, Gheorghe Ursăchel, a declarat că fiica lui a venit cu mașina respectivă din Italia, a lăsat-o în grija lui, apoi s-a întors în Peninsulă cu avionul. „A zis că vrea să o vândă”, a explicat bărbatul.

Gheorghe Ursăchel, despre care Ziarul de Iași scrie că a fost șef al Centralei Termice 19, pe care a și cumpărat-o, susține că automobilul a fost păstrat sub cheie, în fosta centrală. Dar în momentul când a venit un cumpărător trimis de fata lui, Ursăchel a descoperit că mașina fusese vandalizată. „Când am deschis ușa garajului, am văzut geamurile sparte, tapițeria din piele tăiată și cauciucurile sparte. Mașina era distrusă. Cine a făcut asta nu a vrut să fure, a vrut să distrugă”.

Ursăchel susține că a reclamat distrugerea la poliție, dar nu știe ce s-a mai întâmplat cu dosarul. IPJ Neamț nu a identificat cazul în arhivă, iar o sursă judiciară a explicat că, în astfel de situații, chiar dacă sesizarea este înaintată de cel care a făcut constatarea, dacă nu este depusă plângere de proprietarul din acte al mașinii distruse, dosarul se clasează pentru „lipsă plângere”.

Conform relatării tatălui ei, Ioana Ursăchel a trimis pe cineva să care mașina avariată cu o platformă, iar de atunci el nu știe ce s-a mai întâmplat cu mașina. Ursăchel susține că a rupt legăturile cu fiica lui și nu știe cu ce se ocupa aceasta în Italia.

Potrivit unui fost apropiat al Ioanei Ursăchel, contactat de ziar, este posibil ca femeia în vârstă de 40 de ani să se afle acum în Japonia.

Înregistrările de la RAR indică despre Range Rover-ul respectiv că are înmatricularea suspendată, iar inspecția tehnică a expirat în decembrie 2018. În dreptul proprietarului, apare o liniuță.

Notarul Ana Ioniță: „Ca să iasă din țară cu mașina, de aia se face comodatul”

Pe contractul de comodat încheiat de Șerban cu Acozmei se află parafa notarului public Ana Ioniță, din Piatra Neamț. Ea a declarat pentru ziar că „a făcut un act”, dar nu cunoaște ce afaceri aveau cei doi.

„Da, le-am făcut, dar nu c-aș avea eu vreo legătură cu Ciprian Șerban și cu ăla. Le-am făcut un act. Pentru ca să ieși afară (n.red. – în străinătate) cu mașina societății, se face contract de comodat. E pentru două luni, uitați-vă acolo, e din a noua până-n a unșpea, o plecat cu mașina aia. Deci eu nu cercetez oamenii, cine este el ăla. Nu știu că el e cămătar sau ceva, de unde să știu? Așa se face comodatul, pe cât cere el, ca să poată pleca din țară”.

Ioniță a adăugat că această practică reprezintă singura soluție pentru a putea călători în afara țării cu un automobil care nu-ți aparține. 

„Ca să iasă din țară, de aia se face comodatul. Dacă firma îți dă mașina să pleci cu ea în Grecia, în Moldova, matale vii la mine și-ți fac comodat. Nu se face procură, nu se poate ieși decât cu comodat”.

„Notarii nu fac vânzări-cumpărări de mașini”, a precizat fostul consilier local din Piatra Neamț. „Trebuie să cereți relații la Poliție. Ei se duc la biroul de la Poliție și fac acolo acte de vânzări mașini. Șerban nu era clientul meu. Da, am fost colegi în Partidul Poporului, era acolo și el. Eu am plecat, el a rămas acolo, acuma văd că e la PSD. Dar el are acte grele, domnule, în orașul ăsta. Nu lucra cu mine”.

Cum Range Rover-ul nu a fost declarat ca având un nou proprietar, pe Acozmei, contractul de vânzare-cumpărare și promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare a Range Rover-ului au fost încheiate între Șerban, împuternicitul Eden Star Forest, și „contabilul” Academiei.

Cumpărătorul fără sursă legală de venit

Prețul de vânzare trecut în acte – 25.000 de euro – reprezintă o sumă a cărei proveniență ar fi fost greu de justificat pentru Costel Acozmei. Văr cu șeful Academiei, Adrian Marin-Botez „Țâță”, Acozmei nu avea, în perioada respectivă, o sursă legală de venit.

La percheziții, ale căror procese-verbale se regăsesc în dosarul nr. 30843/3/2016, la Acozmei s-au găsit contracte de amanet pentru bijuterii și mașini, în valoare de câteva mii de euro. S-au găsit și ceasuri scumpe și bijuterii, unele, ascunse în șosetele din dulap.

În cadrul grupării fondate de Marin-Botez, Acozmei se ocupa de trimisul banilor pentru benzină, cumpărarea de haine și unelte pentru jafuri. Potrivit informațiilor din dosarul citat, tot el se ocupa de actele membrilor grupării – pașapoarte, buletine – și de mașinile necesare deplasării peste graniță.

O sarcină tot mai complicată, aceasta din urmă, deoarece mare parte din autovehiculele utilizate de membrii organizației erau monitorizate în 2013, iar pe unele, pe mașina din proprietatea lui Ioan Știrbu, de pildă, fuseseră montate dispozitive de urmărire.

Magazinul fostei soții a lui Șerban, menționat în stenogramele din dosar

Telefoanele folosite de membrii grupării erau interceptate, chiar dacă numerele corespundeau, de cele mai multe ori, unor cartele PrePay, schimbate foarte des.

În stenogramele din dosar, Piatra Neamț pare un oraș mult mai mic decât în realitate. Bijuteriile și ceasurile furate erau vândute oamenilor cu bani, antreprenori, avocați, politicieni – „lumii bune” din municipiu. „Toți cumpăram de la hoți produsele de lux, pentru că nici nu aveai pe atunci de unde să le cumperi în România și erau și mult mai ieftine”, a declarat o sursă locală pentru ziar.

Bunurile erau vândute, de cele mai multe ori, în rate. Pe 10 decembrie 2013, Costel Sorin Lăcătușu, zis „Schelet”, membru al Academiei, i se plânge lui Acozmei de o clientă care îl amână cu plata: „Aia de la Diamond Shoes trebuie să-mi deie vreo douăzeci de milioane (n.red. – de lei)”. Discuția este consemnată în volumul 11, pagina 147 și următoarele, din dosarul nr. 30843/3/2016, din arhiva Tribunalului București.

Diamond Shoes a fost un magazin de încălțăminte de pe Bulevardul Decebal din Piatra Neamț, magazin deținut de fosta soție a lui Ciprian Șerban, Anca Ionela Șerban.

Anca Șerban deținea magazinul împreună cu Nicoleta Samoilă (actuală Negură) printr-una din firmele sale, Adnise Company SRL. „Lumea din oraș percepea acest magazin ca fiind al soților Șerban”, a precizat o sursă locală pentru ziar.

Întrebat de Libertatea care este sursa bijuteriilor și ceasului în valoare totală de 22.000 de euro, bunuri care au apărut în declarația de avere a lui Șerban în 2013, ministrul transporturilor a răspuns: „Erau bijuterii ale soției de la acea vreme, primite de la familie”.

Misteriosul bilețel din agenda lui „Țâță”

În dosarul DIICOT, apare și agenda lui Marin-Botez „Țâță”, cu nume și numere de telefon, scrise pe un carnețel sau pe foi de caiet. Pe un bilețel, apar trecute separat numele Alina și Ciprian, lângă două numere de telefon (vol. 50, pag. 102).

Documentul a fost analizat de specialiști în scriere și semnături, iar expertiza grafoscopică inclusă în dosar arată că scrisul de pe bilețel este al lui Marin-Botez. 

Numărul „Alina” este un număr de firmă, au arătat verificările Libertatea, și a fost utilizat de angajata unei firme cu sediul în județul Bistrița-Năsăud. Numărul „Ciprian” este folosit de Ana Cicioc Apetrei, din Roznov, soția unui fost candidat la Senat al PP DD Neamț, Liviu Cicioc Apetrei.

Acesta a declarat pentru ziar că el și soția lui folosesc aceleași numere de telefon de peste 20 de ani și nu cunoaște cum de a ajuns să apară numărul doamnei Cicioc Apetrei în agenda lui Marin-Botez. 

La rândul lui, Ciprian Șerban a declarat pentru ziar că o cunoaște pe doamna Cicioc Apetrei, „o femeie respectabilă de afaceri din orașul Roznov”, dar a refuzat să comenteze apariția numărului acesteia, lângă numele „Ciprian” printre contactele lui „Țâță”.

Spargerea de la Essex, Marea Britanie: pradă de 1,2 milioane de lire sterline

„Am folosit-o puțin și-apoi am vândut-o la o fată din Roman”, a explicat Costel Acozmei pentru ziar felul în care a fost utilizat Range Rover-ul de la Eden Star Forest SRL.

Din documentele din arhiva instanțelor, reiese că membrii Academiei Infractorilor care au fost identificați la bordul respectivei mașini au participat la spargeri la două luni (Lupașcu) și la șase luni (Ioan Știrbu) după ce s-au plimbat cu autovehiculul Eden Star Forest SRL. Ambii „studenți” au fost arestați în timpul comiterii faptelor. 

Din 2011, Știrbu se desprinsese din Academia condusă de Marin-Botez și își organizase propria lui bandă de spărgători, cunoscut drept „lotul Essex”.

În decembrie 2017, Tribunalul București l-a condamnat pe Știrbu la doi ani de închisoare pentru constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, pedeapsă comutată în cinci ani sub supraveghere și menținută de Curtea de Apel București.

În calitatea sa de lider, arată textul hotărârii CAB, Știrbu „a coordonat, controlat, sprijinit material și moral activitatea membrilor grupului, circumscrisă infracţiunii de furt calificat comisă în noaptea de 11/12 aprilie 2014, ora 3.20, asupra magazinului de bijuterii din Essex, Marea Britanie”. În cursul acestei lovituri, membrii grupului „au sustras prin efracţie, pe timp de noapte, prin violarea sediului profesional mai multe ceasuri şi bijuterii din aur, în valoare totală de 1.200.000 lire sterline”.

Hoții au fost arestați, iar prejudiciul a fost integral recuperat, fapt pentru care păgubiții și-au retras plângerea, „intervenind împăcarea părților”. Serviciul de Probațiune București avea să constatate că Știrbu nu se mai află la adresa de domiciliu declarată – un apartament închiriat în Capitală. Din februarie 2018, nemțeanul a figurat pe lista urmăriților de pe site-ul Poliției Române.

Serviciul de Probațiune a cerut revocarea suspendării executării pedepsei, dar Curtea de Apel Bacău a stabilit că Știrbu avea motive întemeiate să nu fie de găsit la domiciliul declarat.

„Demersurile instanţei au stabilit că intimatul (n.red. – Ioan Știrbu) ar fi fost arestat în Ungaria la data de 4 septembrie 2020. Cel puţin până în mai 2022, intimatul s-a aflat în detenţie într-un penitenciar din Slovacia”, menționează hotărârea Curții de Apel Bacău, din dosarul nr. 2991/103/2020.

Recrutat pentru că era kick-boxer

Originar din Roznov, Neamț, Vlad Dumitru Lupașcu a fost eliberat condiționat din Penitenciarul Vaslui, în noiembrie 2017, prin decizia Judecătoriei Vaslui. Fusese condamnat la șase ani și șase luni de închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie gravă, de un tribunal din Viena. În 2015, Curtea de Apel Bacău a admis transferarea lui Lupașcu într-o închisoare din România.

În cuprinsul hotărârii date de instanța din Bacău, se arată că, la data arestării în Austria, Lupașcu trăia în concubinaj și nu avea obligații de întreținere. „A frecventat școala primară timp de 8 ani și apoi o școală profesională de electricieni în Belgia. În ultimul timp nu a avut ocupaţie și nu a avut nici venituri, nici bunuri în proprietate. În Belgia are datorii sub forma unui credit bancar în cuantum de circa 30.000 euro”, se menționează în documentul citat.

Audiat în cursul investigației din dosarul Academia Infractorilor Români, nr. 30843/3/2016, Lupașcu spus că a fost recrutat împotriva voinței lui în organizație. Motivul pentru care a fost obligat să facă parte din Academia condusă de Adrian Marin-Botez a fost, conform lui Lupașcu, faptul că practică kick-boxing-ul. „Am fost amenințat după ce m-am antrenat la un club din Bacău, de o persoană care vorbește și în rusă, și în română. Nu știu cine se află în spatele lui”, a declarat tânărul, la audieri (vol. 12, pagina 14). 

Cu mașina și toporul la o spargere în Viena

Lupașcu a fost identificat și de Poliția Italiană, și de Poliția Slovenă la bordul Range Rover-ului aparținând firmei Eden Star Forest SRL, în datele de 26 octombrie 2013, respectiv, 11 noiembrie 2013. Știrbu a fost legitimat în mașină o singură dată, în Italia. 

Două luni mai târziu după aceste verificări, Lupașcu ajungea după gratii. A fost prins în timpul unui jaf la un magazin de bijuterii din capitala Austriei, după cum consemnează hotărârea Curții de Apel Bacău din dosarul 470/32/2015. Hoții, toți români, se cunoșteau între ei. Erau în număr de șase. 

„Dată fiind situaţia financiară precară a inculpaţilor care nu aveau locuri de muncă, aceştia s-au deplasat la data de 11.01.2014 din România în Germania, trecând prin mai multe state. În urma unui control al poliției, făptuitorilor li s-a interzis să călătorească mai departe pe teritoriul Germaniei, astfel încât aceştia s-au întors în Austria”.

Pe 14 ianuarie 2014, grupul din care făcea parte Lupașcu a achiziționat „un aparat de navigaţie cu ajutorul căruia în zilele următoare a cercetat zona faptei, deplasându-se cu maşina”. Modelul și numărul mașinii nu sunt menționate în documentul citat. 

Pe 16 ianuarie 2014, „inculpaţii au achiziţionat și instrumentele infracţiunii, mai exact un topor, precum și un ciocan, dintr-un magazin din zonă”.

Spargerea, organizată în stilul celorlalte fapte ale Academiei Infractorilor, a fost dată pe 17 ianuarie 2014, la orele 17.50. Atacatorii au pătruns în magazinul de bijuterii, dând cu ciocanul în ușa de la intrare. Unul dintre angajații din magazin a fugit în camera din spate, altul s-a culcat la pământ. Doi dintre agresori au spart cu ciocanul și toporul vitrinele, iar „ceilalți făptuitori au îndesat tăviţele cu bijuterii din vitrine, conţinând diverse bijuterii, în două genţi de voiaj pe care le aduseseră cu ei”.

Un trecător a observat jaful și a alertat un echipaj de poliție care patrula în zonă. „Un inspector de poliție a intrat în magazin şi a luat poziţie de tragere. Imediat după aceasta, inspectorul a rostit frazele standard în astfel de împrejurări, însă fără efect sau mai exact cu urmarea că toţi cei șase făptuitori s-au întors în direcţia inspectorului. Făptuitorii nu au dat curs solicitării inspectorului de poliție de a arunca toporul și ciocanul, ci dimpotrivă, mai degrabă și-au manifestat intenţia de a se apropia de inspector. Ca reacţie la focul de armă tras de inspector în scop de avertizare, făptuitorii au aruncat uneltele și s-au culcat pe burtă la pământ, fiind reţinuţi la ora 18.00”.

După cum reiese din postările de pe contul său de Facebook, Lupașcu, în vârstă de 38 de ani, practică în continuare kick-boxing-ul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro