Un „TripAdvisor” al escortelor. Cum funcționează și ce riscuri implică piața prostituției online din București: „Autoritățile știu. Alegerea de a nu interveni sau de a interveni selectiv și ineficient este o decizie politică”

Practic, în baza datelor publice, el a urmărit cum sunt promovate serviciile de escortă pe site-uri de anunțuri, cum sunt evaluate pe forumuri și cum sunt ulterior transformate în clasamente și scoruri de către platforme care agregă aceste informații. „Punctul de plecare a fost o constatare simplă: există un ecosistem digital extrem de organizat, complet vizibil oricui are o conexiune la internet, care funcționează la lumina zilei fără niciun mecanism formal de reglementare sau supraveghere. Nu prostituția ca fenomen m-a interesat în primul rând, ci arhitectura digitală prin care ea este organizată, distribuită și evaluată. Un sistem atât de structurat, cu platforme de anunțuri, forumuri de recenzii și agregatori care calculează medii și topuri, reprezintă un obiect sociologic legitim, indiferent de judecățile morale pe care le poate genera conținutul lui”, a explicat Șoaită pentru Libertatea. 

Adrian a analizat mii de recenzii, tratate ca unități de analiză, pe patru dimensiuni esențiale: experiența generală, autenticitatea anunțurilor, calitatea interacțiunii și riscurile semnalate. Rezultatul a scos la iveală un sistem în care utilizatorii verifică, compară și semnalează riscuri, ceea ce construiește un mecanism informal de funcționare a pieței. Analiza pune accentul și pe modul în care datele reflectă aproape exclusiv perspectiva clienților, în timp ce condițiile de muncă ale femeilor rămân, în mare parte, invizibile. Chiar și acolo unde apar semnale privind riscuri sau posibile forme de control, acestea sunt raportate doar în măsura în care afectează direct experiența consumatorului.

În interviul de mai jos, cercetătorul a explicat atât metodologia pe care a folosit-o în analiză, modul în care funcționează piața prostituției online, riscurile la care sunt supuse femeile care practică această meserie, cât și motivele pentru care Capitala este atractivă pentru turismul sexual.

„Utilizatorii acestei piețe au dezvoltat un comportament de consum sofisticat”

– Libertatea: Puteți să-mi explicați metodologia pe care ați folosit-o, pe înțelesul tuturor?
– Adrian Șoaită: Am pornit de la datele publice disponibile pe trei tipuri de platforme: site-uri de anunțuri, forumuri de recenzii și agregatori care combină informațiile din primele două. Am tratat fiecare recenzie ca pe o unitate de analiză și am codat-o pe patru dimensiuni: dacă experiența a fost pozitivă sau negativă în general, dacă pozele din anunț corespundeau realității, dacă serviciile promise au fost livrate fără modificări și dacă au existat semnale de risc (prezența unor terțe persoane, presiune, situații de șantaj). Am aplicat și un filtru temporal, pentru că această piață este extrem de volatilă: o recenzie de acum doi ani poate fi complet irelevantă astăzi. Toate datele au fost publice, indexate, fără infiltrare și fără contactarea directă a niciunei persoane.

– Ce ne spun cele patru dimensiuni despre modul în care funcționează piața?
– Cele patru axe relevă că utilizatorii acestei piețe au dezvoltat un comportament de consum sofisticat, similar celui din orice altă piață de servicii: verifică autenticitatea ofertei, evaluează raportul dintre ce s-a promis și ce s-a livrat și semnalează riscurile pentru ceilalți. Dimensiunea siguranței este cea mai revelatoare: prezența ei ca axă de evaluare confirmă că violența, proxenetismul și șantajul sunt riscuri suficient de frecvente pentru ca utilizatorii să le includă sistematic în recenzii. Sistemul de recenzii funcționează, involuntar, ca un mecanism informal de guvernanță a unei piețe pe care statul a ales să nu o guverneze formal.

„Absența reglementării nu a produs haos, ci autoorganizare”

– Care au fost cele mai surprinzătoare descoperiri?
– Cel mai surprinzător nu a fost volumul pieței, ci gradul ei de organizare. Agregatorii care extrag automat recenziile cu volum suficient calculează medii pe mai multe axe și publică topuri periodice cu note până la sutimi. Acesta este un nivel de sofisticare al infrastructurii informaționale pe care nu îl întâlnești în multe sectoare economice legale. Un al doilea element surprinzător a fost rata de corespondență dintre platforme: 75-80% dintre numerele de telefon active pe forumuri se regăseau identic pe site-urile de anunțuri, ceea ce confirmă că ecosistemul este integrat și cross-verificabil, nu fragmentat.

– Cum aleg clienții escortele și ce factori influențează deciziile lor?
– Traseul de decizie este documentat chiar de utilizatorii forumurilor: selecția inițială se face pe baza fotografiilor din anunțuri, urmată obligatoriu de verificarea recenziilor pe forumuri. Factorii determinanți sunt, în ordine: autenticitatea pozelor față de realitate, volumul de recenzii recente, absența semnalelor de risc și zona geografică. Prețul apare ca factor secundar, ceea ce sugerează că piața nu funcționează exclusiv pe logica celui mai mic cost, ci pe o logică de reputație construită prin acumulare de recenzii. E același mecanism pe care îl folosim pentru a alege un restaurant pe TripAdvisor.

– Ce ne spune existența unui ecosistem atât de organizat despre piața prostituției în România?
– Spune că absența reglementării nu a produs haos, ci autoorganizare. Piața a generat propriile mecanisme de transparență, verificare a calității și semnalare a riscurilor, funcții pe care, în mod normal, le îndeplinesc instituțiile statului sau cadrele legale. Această autoorganizare este eficientă din perspectiva participanților la piață, dar este complet oarbă față de dimensiunile pe care nu le poate măsura: exploatarea, traficul de persoane, condițiile reale de muncă. Un ecosistem organizat nu este echivalentul unui ecosistem sigur sau echitabil.

„Recenziile înregistrează experiența clientului, nu experiența femeii”

– Ce face ca anumite zone să fie „atractive” pentru această piață?
– Zona Piața Alba Iulia – Rond – Burebista – Decebal din sectorul 3 concentrează cea mai densă ofertă din București din motive care țin de structura urbană: blocuri de apartamente cu acces anonim, proximitate față de artere principale, densitate rezidențială care permite o rotație rapidă fără a atrage atenția. Nu e o coincidență geografică, ci rezultatul unui proces de selecție pe care piața l-a făcut de-a lungul timpului, identificând zonele cu cel mai favorabil raport dintre accesibilitate, discreție și infrastructură rezidențială. Și în zonele acestea sunt cele mai multe apartamente scoase la închiriat pe termen scurt (AirBNB).

– Ce putem deduce despre condițiile de muncă ale femeilor implicate?
– Sistemul de recenzii analizat este structural orb la condițiile de muncă ale femeilor. Nu pentru că utilizatorii ar ascunde intenționat aceste informații, ci pentru că arhitectura platformei nu are loc pentru ele. Recenziile înregistrează experiența clientului, nu experiența femeii (doar în cazuri izolate întâlnim recenzii ale femeilor, oferite general, mai mult ca sfaturi). Ceea ce putem deduce indirect: frecvența semnalelor de proxenetism în recenzii indică că o parte semnificativă a femeilor nu acționează în condiții de autonomie deplină. Absența completă a vocii lor din datele analizate este ea însăși o informație despre raportul de putere din această piață.

„Piața funcționează la parametri de presiune fizică extremă”

– Așa cum ați povestit într-un interviu, ați observat cazuri de lucrătoare sexuale cu peste 10 clienți pe zi. Ce ne indică acest lucru despre ritmul de muncă și riscurile reale?
– Indică o piață care funcționează la parametri de presiune fizică extremă, incompatibili cu orice definiție rezonabilă a muncii normale și sustenabile. Un volum de 10-17 clienți pe zi nu este un indicator al cererii ridicate în sens neutru; este un indicator al lipsei capacității de a refuza, al controlului extern asupra timpului și corpului sau al disperării economice atât de acute încât orice alternativă pare mai costisitoare. Niciuna dintre aceste situații nu este captată de sistemul de recenzii analizat.

– Ce ne spun recenziile despre comportamentul și motivațiile clienților?
– Recenziile relevă un comportament de consum care tratează serviciile sexuale cu același instrumentalism cu care se evaluează orice produs: raport calitate-preț, conformitatea cu specificațiile, eficiența tranzacției. Ceea ce lipsește complet din recenzii este orice recunoaștere a subiectivității femeii evaluate. Persoana dispare în spatele serviciului. Această dezumanizare nu este neapărat intenționată; ea este produsul arhitecturii platformei, care a fost construită să evalueze experiențe, nu persoane. Dar efectul este același.

„Statul român se află într-o poziție de incoerență structurală”

– Sistemul online nu reglementează activitatea. De ce credeți că statul nu a intervenit până acum și ce riscuri generează această lipsă de reglementare?
– Statul român se află într-o poziție de incoerență structurală: prostituția este dezincriminată pentru cel care o practică, dar proxenetismul este ilegal, iar organizarea ei nu are cadru legal. Această zonă gri generează cel mai prost rezultat posibil: piața există și se organizează, dar fără nicio formă de protecție sanitară, juridică sau socială pentru persoanele implicate. Autoritățile nu pot interveni eficient tocmai pentru că absența unui cadru legal le lasă fără instrumente clare. Riscurile sunt documentate: răspândire de boli, exploatare fără posibilitate de recurs legal, violență fără posibilitate de raportare.

– Dacă ar exista o formă de legalizare sau reglementare, cum ar putea aceasta să reducă riscurile și să protejeze mai bine femeile?
– Reglementarea, în sine, nu este o garanție. Experiența țărilor care au legalizat (Germania, Olanda) arată că legalizarea fără resurse administrative reale de control poate deplasa exploatarea, nu o elimină. Ceea ce reglementarea poate face concret: introduce obligativitatea controlului medical, creează un cadru în care violența poate fi raportată fără teama consecințelor legale pentru victimă, și distruge avantajul competitiv al proxeneților față de femeile care acționează independent. Propunerea legislativă BP3/2026, aflată în dezbatere în Parlamentul României, merge în această direcție, deși a primit deja un aviz negativ în comisie.

„Autoritățile știu”

– Analiza dv. a generat reacții diverse din partea utilizatorilor. Ce ne spun aceste reacții despre modul în care este perceput fenomenul în România?
– Reacțiile publice au format, neintenționat, un inventar al reflexelor sociale față de această temă. Predomină patru tipuri de răspuns: umorul de neutralizare, teoria că orice descriere a pieței este reclamă mascată sau interes personal, dezbaterea fiscală (cât pierde statul, când se legalizează) și, marginal, cereri de intervenție a procurorilor. Ceea ce a lipsit complet din câteva sute de comentarii a fost orice întrebare despre femeile din date. Această absență nu este întâmplătoare, ea reflectă exact ce reflectă și sistemul de recenzii analizat: o conversație publică ce s-a organizat în jurul bărbaților care consumă și al statului care pierde bani, lăsând în afara cadrului subiectul despre care pretinde că vorbește.

– Ce ne indică vizibilitatea acestei piețe despre protecția femeilor la nivel de stat și despre felul în care societatea tratează problema?
– Indică o indiferență structurală. O piață atât de vizibilă, cu topuri periodice și recenzii publice detaliate care includ adrese și interfoane, nu poate fi ignorată din lipsă de informație. Autoritățile știu. Alegerea de a nu interveni sau de a interveni selectiv și ineficient este o decizie politică, nu o limitare de capacitate. Această decizie lasă femeile din piață fără niciun mecanism de protecție și fără niciun stimulent să raporteze violența sau exploatarea.

Bucureștiul, oraș atractiv pentru turismul sexual

– Ați menționat că unul dintre motivele pentru care turiștii vin în București este legat de prostituție. Cum explicați acest lucru? Credeți că există un model similar și în Vest, sau România este un caz aparte?
– Bucureștiul oferă o combinație de factori care îl fac atractiv pentru turismul sexual: prețuri semnificativ mai mici față de Europa de Vest, o piață digitală organizată și ușor de navigat din orice țară și o aplicare a legii suficient de slabă pentru ca riscul perceput să fie minim. Infrastructura digitală analizată (anunțuri în mai multe limbi, recenzii accesibile internațional, agregatori cu topuri actualizate) funcționează de facto ca o platformă de marketing turistic neintenționat. Nu există un model similar în aceeași formă în Europa de Vest tocmai pentru că acolo cadrul legal creează fricțiuni pe care absența reglementării în România le elimină.

– Pe baza cercetării dv., ce factori economici, sociali sau culturali fac România și Bucureștiul să fie un mediu propice pentru această piață digitală a escortelor, comparativ cu alte țări?
– Convergența mai multor factori structurali: inegalitate economică ridicată care creează presiune spre piețe informale, o densitate urbană mare care permite anonimatul, infrastructură digitală bună care facilitează organizarea online, și un cadru legal ambiguu care nu pedepsește eficient nici exploatarea, nici organizarea. Față de alte capitale din regiune, Bucureștiul are în plus o piață imobiliară cu un stoc mare de apartamente anonimizate disponibile pentru închiriere de scurtă durată, ceea ce rezolvă problema infrastructurii fizice. Toate aceste elemente preexistau digitalului; internetul le-a făcut doar mai eficiente și mai vizibile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro