Rezultate Bacalaureat 2017. Ce note s-au luat în fiecare județ
De-a lungul anilor au fost realizate mai multe sisteme care permiteau persoanelor care nu se pot mișca să comunice, dar majoritatea au întâmpinat obstacole atunci când a fost vorba de producerea lor pe scară largă. Unul dintre principalele obstacole întâmpinate se referă la viteza scrierii, în toate cazurile aceasta fiind prea redusă pentru a merita producerea pe scară largă.
În prezent, persoanelor care și-au pierdut abilitatea de a vorbi le pot fi oferite dispozitive care să le permită să selecteze litere pe un ecran folosind mișcări ale capului, obrazului sau ochilor, acesta fiind modul în care comunică Stephen Hawking, de exemplu. Dar interfețele creier-computer sunt, de asemenea, dezvoltate în speranța că într-o bună zi vor putea ajunge să reprezinte un mod de comunicare. Acestea implică citirea activității creierului fie extern, fie prin intermediul unui implant încorporat în creier, transformând activitatea cerebrală în semnale care sunt direcționate în așa fel încât să creeze cuvinte coerente.
Cel mai rapid creier-mașină
Un sistem creat de un grup de cercetători de la Universitatea Stanford a dat rezultate foarte bune în timpul cercetării clinice realizate pe trei persoane care sufereau de paralizie. Sistemul a reușit să îi facă pe cei trei subiecți să tasteze prin intermediul controlului creierului la cele mai înalte viteze și niveluri de acuratețe înregistrate până acum.
Cele trei persoane cu paralizie care au participat la studiu au învățat să scrie singure folosind un implant în creier și au reușit să facă acest lucru la viteze foarte bune. Două dintre acestea sufereau de scleroză laterală amiotrofică, o tulburare degenerativă care distruge neuronii, iar al treilea subiect avea leziuni la nivelul măduvei spinării. Toți trei aveau toate membrele paralizate, explică neurochirurgul Jaimie Henderson de la Centrul Medical al Universității Stanford din California, coordonatorul studiului.
Sistemul experimental utilizat în studiu este o interfață intracortico-creier-calculator numită BrainGate Neural Interface System și reprezintă cea mai nouă generație de BCIs – ”creiere computerizate”. Generațiile anterioare au primit mai întâi semnale prin intermediul cablurilor electrice plasate pe scalp, apoi prin plasarea chirurgicală la suprafața creierului sub craniu.
Citește și: Maria a luat 9,90 la Evaluarea Națională și a făcut contestație. Care a fost nota finală
În acest caz, echipa a plasat un plasture de silicon, acoperit cu o sută de sonde mici, într-o regiune a creierului voluntarilor, numită cortexul motor primar – această zonă este responsabilă de mișcare. Implantul a fost apoi conectat la un computer, printr-un fir.
În timp ce un participant se gândea la mișcarea diferitelor părți ale corpului, computerul a tradus activitatea creierului în mișcările unui cursor pe un ecran. Prin îmbunătățirea vitezei cu care computerul putea decoda activitatea creierului, echipa a reușit să minimizeze diferența de timp dintre gândire și mișcarea cursorului. „Pe măsură ce aflăm mai multe despre modul în care funcționează cortexul motor, putem crea decodoare care să aproximeze mai bine intențiile unei persoane”, explică neurochirurgul. În prezent, ei au reușit să ajungă la jumătatea vitezei pe care o are la scris pe calculator o persoană fără dizabilități.
Reacțiile voluntarilor
Într-o zi, cei trei voluntari au învățat să controleze cursorul suficient de bine pentru a selecta litere și pentru a scrie cuvinte pe ecran. În medie, aceștia au reușit să introducă între șase și opt cuvinte pe minut. „Este de două până la patru ori mai rapid decât ceea ce se realizase anterior folosind o interfață creier-computer”, spune Henderson.
Cei trei voluntari au fost foarte mulțumiți de dispozitiv: „Este vorba despre unul dintre cele mai bune jocuri video pe care le-am jucat vreodată”, spune Dennis DeGray, care adaugă că este „destul de intuitiv”.
„Acest dispozitiv este minunat”, spune Nicho Hatsopoulos de la Universitatea din Chicago, Illinois. „Cel mai impresionant lucru este numărul de caractere pe care le-ar putea tipări pe minut”. Dar el spune că dispozitivul va trebui să fie mai durabil și mai portabil înainte de a fi disponibil în comerț.
Pentru moment, această interfață este doar un dispozitiv experimental, dar Henderson și echipa lui vor continua să o testeze și să o dezvolte la alte persoane cu paralizie.
Citește și: Și-a lăsat copiii să ardă de vii în casă. Ce pedeapsă a primit o mamă din România pentru fapta ei abominabilă