Care este diferenţa dintre o tumoră benignă şi una malignă

De câte feluri sunt tumorile

Tumorile sunt creșteri anormale de celule care pot apărea în orice parte a corpului. Ele se clasifică în trei categorii principale: benigne, maligne și premaligne (sau precanceroase), fiecare având caracteristici distincte.

Tumorile benigne sunt creșteri celulare necanceroase care nu invadează țesuturile din jur și nu se răspândesc în alte părți ale corpului.

Tumorile maligne sunt canceroase și pot invada țesuturile din apropiere, precum și metastaza (răspândi) în alte părți ale corpului prin sânge sau limfă.

Tumorile premaligne sunt leziuni sau creșteri celulare anormale care nu sunt încă canceroase, dar au potențialul de a deveni maligne dacă nu sunt tratate.

Ce este o tumoră benignă

Tumorile benigne sunt necanceroase. Sunt o colecție de celule anormale care, spre deosebire de celulele normale, se înmulțesc mai mult decât ar trebui și nu mor.

Celulele anormale formează tumori pe măsură ce se înmulțesc. Medicul poate folosi termenii „neoplasm benign” sau „creștere benignă” atunci când vorbește despre acest tip de tumoră.

O tumoare benignă poate să nu provoace simptome pe care le-ai observa. Rareori provoacă probleme medicale grave. Dar medical poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o tumoare benignă mare care apasă pe un anume țesut sau pe organele din apropiere.

Recomandări

Cine sunt influencerii lui Călin Georgescu care au fost percheziționați. Bogdan Peșchir și Makaveli, printre cei vizitați de mascați. O jurnalistă a fost amenințată

Tipuri de tumori benigne

Puteți avea o tumoare benignă aproape oriunde în corp. Numele tumorilor reflectă partea corpului în care se dezvoltă o tumoare. Unele tipuri comune de tumori benigne sunt:

• Adenoame: Acest tip începe în țesutul epitelial, țesutul care acoperă organele și glandele. Ele cresc încet și arată ca niște ciuperci mici cu o tulpină.
• Condroamele: Acestea se formează în cartilaj, țesutul conjunctiv flexibil din tot corpul, care protejează oasele și articulațiile.
• Fibroame: Acestea sunt tumori benigne în țesutul fibros din tendoanele și ligamente. Le poți dezvolta aproape oriunde în corp.
• Hamartoame: Acesta este un tip comun de tumoare pulmonară benignă.
• Hemangioame: Acestea sunt tumori benigne comune care cresc din vasele de sânge. Ele pot arăta ca niște umflături roșii sau violete sau ca zone în relief de pe piele.
• Lipoame: Acestea sunt bulgări de țesut gras chiar sub piele. Sunt un tip de tumoare benignă a țesuturilor moi și cel mai frecvent tip de tumoare benignă.
• Limfangioame: Acest tip afectează de obicei copiii. Se dezvoltă în sistemul lor limfatic, provocând saci plini de lichid pe pielea copiilor și pe membranele mucoase care le căptuşesc gura, nasul și pleoapele interioare.
• Meningioame: Acestea încep în meninge, stratul de țesut din jurul creierului. Ele pot apăsa pe creier și măduva spinării. Majoritatea meningioamelor sunt benigne, dar pot crește suficient de mari pentru a pune viața în pericol.
• Mioame: Aceste tumori benigne cresc din mușchiul neted. Acestea vă pot afecta uterul sau tractul gastrointestinal.
• Neuroame: Acest tip se dezvoltă în nervi. Nevroamele pot crește oriunde în corp. Neuroamele comune includ neurofibroamele și ganglioneuroamele.
• Osteoame: Acesta este un tip de tumoare osoasă benignă. Alte tipuri comune sunt condroblastomul și encondromul.
• Tumori ale pielii: Există multe tipuri de tumori benigne ale pielii. Unele dintre cele mai frecvente includ angiomul, hiperplazia sebacee, keratozele seboreice, dermatofibroamele și acrocordoanele.

Recomandări

Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni

Care sunt simptomele tumorilor benigne

Simptomele tumorii benigne variază în funcție de locul unde se dezvoltă tumora. Iată câteva exemple:

• Sângerare: fibroamele uterine sunt un exemplu de tumori benigne care provoacă sângerare.
• Modificări ale pielii: Tumorile benigne ale pielii pot provoca multe simptome diferite, de la pete mici roșii nu mai mari decât un cap de ac și mici umflături (dermatofibroame celulare) până la aglomerări de țesut cutanat în vârful unei tulpini mici (acrocordoane).
• Dificultăți de respirație: Condroamele și hamartoamele care vă afectează căile respiratorii vă pot îngreuna respirația.
• Dureri de cap și amețeli: un meningiom (tumoare benignă în meninge) poate provoca mai multe simptome, dar durerile de cap și amețelile sunt printre cele mai frecvente.
• Pierderea poftei de mâncare sau pierderea în greutate: un lipom sau un fibrom care apăsează pe stomac vă poate afecta apetitul.
• Durere: Tumorile osoase benigne provoacă adesea durere care nu dispare și se agravează.

Ce cauzează tumorile benigne

Cercetătorii nu știu exact de ce anumite celule încep să se înmulțească și să devină tumori benigne. Unele tumori apar în timpul dezvoltării fetale. De exemplu, copilul poate avea un limfangiom dacă ceva îi afectează sistemul limfatic înainte de a se naște. Este posibil să apară și lipoame dacă aveți antecedente familiale de acest tip de tumoare benignă.

Recomandări

Ce înseamnă un armistițiu Rusia-Ucraina pentru securitatea Mării Negre. Rolul determinant al Turciei | Analiză

Ce este o tumoră premalignă

Tumorile benigne nu se transformă neapărat în tumori maligne. Unele au, totuși, potențialul de a deveni canceroase dacă celulele anormale continuă să se schimbe și să se dividă necontrolat.

Acești termeni descriu câteva caracteristici neobișnuite ale tumorilor potențial premaligne:

• Hiperplazie. Celulele cu aspect normal se reproduc mai repede decât în ​​mod normal.
• Atipia. Celulele par ușor anormale.
• Metaplazie. Celulele arată normal, dar nu sunt tipul de celule care se găsesc de obicei în acea zonă a corpului unde se află.

Deoarece este dificil de știut care tumori vor progresa, următoarele tipuri de mase trebuie monitorizate sau tratate cu atenție:

• Displazie. Celulele par anormale, se reproduc mai repede decât în ​​mod normal și nu sunt aranjate normal.
• Carcinom in situ. Celulele sunt extrem de anormale, dar nu au invadat încă țesutul din apropiere. Acesta este uneori numit cancer „stadiul 0”.
• Polipii de colon, de exemplu, sunt adesea precancerosi. Chiar dacă poate dura 10 sau mai mulți ani pentru a se transforma în cancer, aceștia sunt de obicei îndepărtate ca măsură de precauție.

Ce este o tumoră malignă

Corpurile noastre produc în mod constant celule noi pentru a le înlocui pe cele vechi. Uneori, ADN-ul este deteriorat în acest proces, astfel încât celulele noi se dezvoltă anormal. În loc să moară, ele continuă să se înmulțească mai repede decât poate suporta sistemul imunitar, formând o tumoare.

Celulele canceroase se pot desprinde de tumori și pot călători prin fluxul sangvin sau sistemul limfatic către alte părți ale corpului.

Tumorile sau neoplasmele maligne se pot dezvolta oriunde în corp. Există cinci tipuri principale de neoplasme maligne (cancer), inclusiv:

Carcinoame. Reprezentând aproximativ 90% din toate cazurile de cancer, carcinoamele își au originea în țesutul epitelial, cum ar fi pielea sau mucoasa organelor. Carcinoamele comune includ neoplasmele maligne ale pielii, sânului, prostatei, vezicii urinare, colului uterin, endometrului (mucoasa uterului), plămânilor, colonului și rectului.

Sarcoame. Acest tip de cancer începe în țesuturile conjunctive, cum ar fi oasele, cartilajele, mușchii, tendoanele și grăsimea. Spre deosebire de multe alte tipuri de cancer, sarcoamele sunt mai frecvente la adulții tineri. Cel mai frecvent tip de sarcom este sarcomul țesuturilor moi.

Mieloame. Denumit și mielom multiplu, acest tip de cancer se formează în celulele plasmatice (celule imunitare) ale măduvei osoase. Cele două tipuri principale de mieloame sunt mocnit (stadiul precoce, precanceros) și activ (stadiul canceros).

Leucemii. Denumite și cancere de sânge, leucemiile sunt cancere ale măduvei osoase. Această boală este adesea asociată cu supraproducția de celule sanguine imature, ceea ce duce la anemie, oboseală și probleme de coagulare a sângelui.

Limfoame. Acest tip de cancer se dezvoltă în glandele sau ganglionii sistemului limfatic. Limfoamele pot apărea oriunde în corp, dar sunt cel mai frecvent resimțite ca noduli în gât, subrat sau zone inghinale.

Uneori, neoplasmele maligne se pot metastaza (se pot răspândi) și în creier. Cele mai frecvente tipuri de cancer care se pot răspândi și la creier includ cancerele de sân, piele (melanomul), plămâni, colon și rinichi.

Descoperă Ce este Boala X – simptome și răspândire

Diferenţa dintre o tumoră benignă şi una malignă

Tumorile benigne și maligne diferă semnificativ în ceea ce privește comportamentul lor biologic, structura și impactul asupra sănătății. Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru diagnosticarea corectă și stabilirea planului de tratament adecvat.

Structura

Tumorile benigne cresc lent și ordonat, având margini clare și bine delimitate de țesutul sănătos din jur. Ele nu invadează țesuturile învecinate, ci le pot comprima pe măsură ce se măresc. Această caracteristică le permite să fie adesea îndepărtate chirurgical fără riscul de recurență.

În contrast, tumorile maligne cresc rapid și incontrolabil. Au margini neregulate și infiltrează agresiv țesuturile din apropiere, distrugând structurile sănătoase. Această capacitate de invazie locală le face dificil de eliminat complet prin intervenție chirurgicală, crescând riscul de recidivă.

Metastazare

O diferență crucială între tumorile benigne și maligne este capacitatea de metastazare. Tumorile benigne rămân întotdeauna localizate la locul inițial și nu se răspândesc în alte părți ale corpului. Ele pot provoca probleme doar prin efectul de masă asupra organelor sau structurilor adiacente.

Pe de altă parte, tumorile maligne au capacitatea de a metastaza. Ele se pot răspândi prin sânge sau limfă, formând tumori secundare în alte organe, cum ar fi plămânii, ficatul sau oasele. Această proprietate face ca tumorile maligne să fie mult mai periculoase și dificil de tratat, necesitând adesea terapii complexe, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, pe lângă intervenția chirurgicală.

Impact asupra sănătății

Tumorile benigne au, de obicei, un prognostic favorabil. Ele pot fi îndepărtate chirurgical cu riscuri minime de recidivă și, de cele mai multe ori, nu pun viața în pericol. Totuși, dacă sunt localizate în zone critice, cum ar fi creierul, pot provoca simptome severe prin compresia structurilor vitale.

În schimb, tumorile maligne au un prognostic mai rezervat. Din cauza capacității lor de invazie și metastazare, ele pot afecta multiple organe și sisteme ale corpului. Chiar și după tratamente agresive, există un risc semnificativ de recidivă sau de metastaze la distanță.

Surse – myclevelandclinic.org, healthline.com, verywealthhealthy.com.

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News