România, printre cele mai riscante piețe auto din Europa. Ce nu se vede în anunțurile de mașini second-hand, explicat cu exemple

Un index de transparență realizat de carVertical plasează România pe locul 22 din 25 de țări analizate, ceea ce o pune în zona piețelor cu risc ridicat pentru cumpărători. Acest clasament nu este bazat pe percepții, ci pe indicatori concreți precum manipularea kilometrajului, istoricul de daune, ponderea mașinilor importate și vârsta medie a vehiculelor.

Kilometrii dați înapoi nu sunt o excepție

Notă: indicele de transparență carVertical a analizat rapoartele privind istoricul vehiculelor achiziționate de clienți în perioada septembrie 2024 – august 2025

Manipularea kilometrajului este una dintre cele mai frecvente forme de fraudă și continuă să crească. În 2025, conform unui studiu realizat de carVertical ce a fost utilizat pentru crearea acestui articol, 7,54% dintre mașinile verificate în România aveau kilometrii modificați, iar estimările pentru 2026 indică o creștere la 8,22%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Ceea ce pare, la prima vedere, un procent relativ mic are, în realitate, un impact major. În medie, vorbim despre aproximativ 95.000 de kilometri „șterși” din istoricul unei mașini, ceea ce îi schimbă complet valoarea. Practic, cumpărătorul ajunge să plătească, în medie, cu 14,5% mai mult decât ar trebui pentru un vehicul cu kilometraj real. La nivel național, pierderile generate de această practică sunt estimate la peste 130 de milioane de euro anual.

Daunele ascunse sunt și mai frecvente

Dacă manipularea kilometrajului afectează o parte semnificativă a pieței, istoricul de daune este o problemă și mai răspândită. Aproximativ 58,2% dintre mașinile verificate în România au avut cel puțin un incident în trecut, iar estimările pentru 2026 indică o creștere spre 60%.

Asta nu înseamnă automat că fiecare mașină este nesigură, dar arată cât de frecvent este ca un vehicul să fi trecut printr-un accident. Problema apare atunci când aceste informații nu sunt comunicate complet sau sunt dificil de verificat, iar cumpărătorul ajunge să ia o decizie fără toate datele pe masă. Valoarea medie a daunelor raportate este de aproximativ 3.258 de euro, ceea ce este un normal relatic normal, dar impactul real depinde de calitatea reparațiilor, nu doar de cost.

Importurile explică o mare parte din problemă

O explicație importantă pentru această situație este structura pieței. Aproximativ 60% dintre mașinile second-hand din România sunt importate, în special din țări vest-europene.

În teorie, acest lucru ar trebui să fie un avantaj, pentru că multe dintre aceste mașini provin din piețe mai mature. În practică, însă, apare o problemă de trasabilitate: istoricul nu este întotdeauna transferat complet între țări. Astfel, mașinile importate sunt de aproximativ 1,5 ori mai predispuse la fraudă de kilometraj decât cele utilizate local.

Se conturează astfel un tipar clar. Mașinile cu probleme, fie că vorbim de kilometri modificați sau daune semnificative, sunt mai greu de vândut în piețe precum Germania, unde verificările sunt mai stricte. În schimb, ajung în țări precum România, unde cererea pentru mașini mai accesibile este ridicată, iar accesul la informații este mai limitat.

Mașinile devin tot mai vechi

Un alt indicator care agravează situația este vârsta medie a parcului auto. În România, aceasta a ajuns la 10,15 ani în 2025 și este estimată să crească la aproximativ 10,7 ani în 2026.

Pe măsură ce mașinile îmbătrânesc, istoricul devine mai greu de urmărit, intervențiile sunt mai numeroase, iar riscul de informații incomplete sau eronate crește. În același timp, aceste mașini rămân atractive datorită prețului mai mic, ceea ce menține cererea ridicată.

Diferența față de Vest este clară

Compararea cu piețele vest-europene scoate și mai bine în evidență problema. În Germania, de exemplu, rata de manipulare a kilometrajului este de aproximativ 2%, semnificativ mai mică decât în România.

Această diferență vine din reguli mai stricte, acces mai bun la baze de date și o trasabilitate mai clară a istoricului fiecărei mașini. Rezultatul este un flux constant de vehicule din Vest către Est, unde unele sunt în stare foarte bună, dar altele ajung tocmai pentru că nu mai pot fi vândute ușor în piețele de origine.

Concluzie: problema nu este mașina, ci informația

Piața second-hand din România nu este problematică prin existența ei, ci prin lipsa de transparență. Pentru cumpărători, asta înseamnă că riscul real nu este doar tehnic, ci și financiar.

O mașină aparent bună poate ascunde kilometri modificați, daune nedeclarate sau un istoric incomplet, iar diferența se vede abia după achiziție. Până când accesul la informații va deveni mai simplu și mai standardizat la nivel european, această diferență între Vest și România va continua să existe.

În final, realitatea este simplă: în Vest cumperi o mașină cu un istoric clar, în România cumperi, de multe ori, și un grad de incertitudine. Deci verificarea atentă folosind paltforme de verificare a VIN-ului, cum este și carVertical, vă pot scăpa de multe probleme reale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE