Ce este katsaridafobia și cum poți scăpa de ea

Această frică specifică poate fi provocată atât de o anumită situație, cât și de anticiparea ei, uneori are o intensitate extremă, însă este neamenințătoare. Din cauza acestor frici oamenii suferinzi resimt diverse stări de disconfort de spațiu, de mișcare, de animale ori de înălțime care pentru alții ar putea părea neobișnuite. Printre cele peste trei sute de fobii care există se numără și katsaridafobia sau, altfel spus, frica de gândaci. Dacă te numeri printre cei care au această teamă și îți dorești să o învingi trebuie să știi ce anume o provoacă, care este motivul pentru care simți această frică și cum poți să o gestionezi și să o tratezi.

Ce este katsaridafobia

Termenul katsaridafobia provine de la cuvintele grecești κατσαρίδα (n.n. – katsarida = gândac) și φοβία (n.n. – fobia) și se folosește pentru a descrie frica patologică și excesivă de gândul sau de prezența gândacilor. Katsaridafobia este o afecţiune cât se poate de reală şi de serioasă, de care suferă zeci de milioane de oameni din lume. Acesta provoacă atacuri de panică şi stări de anxietate ce pot degenera şi în alte fobii înrudite, așa cum este cazul fricii patologice de mişcare (n.n. – kinesofobia).

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

În același timp, katsaridafobia este o fobie comună și poate afecta mulți oameni în diferite moduri. Sila de gândaci este foarte răspândită la nivel global, specialiștii entomologi estimând câteva zeci de milioane de oameni care suferă de katsaridafobie. Cei care suferă de această fobie pot dezvolta o teamă paralizantă și irațională față de gândaci, în special a celor de bucătărie, chiar și doar la gândul că în casa lor ar putea exista aceste insecte repulsive. Katsaridafobia poate afecta calitatea vieții acestor persoane, precum și abilitatea lor de a putea face față activităților pe care le desfășoară în mod normal zi de zi.

Când a apărut katsaridafobia

Deși katsaridafobia este o condiție modernă, frica de gândaci este una dintre cele mai vechi și mai răspândite frici din istoria umanității, în timp ce gândacii au fost o sursă de frică și de aversiune pentru oameni încă din cele mai vechi timpuri.

Teama irațională de gândaci este asociată încercărilor de supraviețuire ale strămoșilor noștri, încă de pe vremea în care aceștia erau expuși la animale care ar fi putut reprezenta o adevărată amenințare. În mitologia greacă, gândacii erau considerați creaturi dăunătoare care puteau aduce dezastre și boli, iar în culturile asiatice gândacii erau adesea văzuți ca semne de ghinion sau de dezastru. Odată cu trecerea anilor și, implicit, odată cu dezvoltarea igienei și a curățeniei în societate, numărul de gândaci a scăzut semnificativ în societatea modernă. Cu toate acestea, anxietatea provocată de frica de gândaci nu a dispărut, ba chiar a crescut în ciuda diminuării numărului acestor insecte pe Terra.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Cele mai vechi documente care vorbesc despre această fobie datează încă din Antichitate, de la vechii egipteni, și în timpul Imperiului Roman, de la naturalistul roman Pliniu cel Bătrân. Potrivit sursei citate, aceștia spuneau atunci că aceste creaturi scârboase și nedorite invadează casele oamenilor, care le privesc ca pe niște întruchipări fizice ale murdăriei și germenilor.

Ce provoacă apariția katsaridafobiei

Teama de gândaci poate fi declanșată de mai mulți factori. Spre exemplu, unul dintre motivele pentru care anumite persoane dezvoltă katsaridafobie îl reprezintă faptul că acestea sunt blocate într-o situație în care simt că siguranța lor ar putea fi compromisă de prezența gândacilor.

De asemenea, o altă cauză poate fi reprezentată inclusiv de o experiență anterioară cu gândacii traumatizantă, de un mediu în care aceste insecte sunt prezente în mod frecvent într-o locuință, de unele influențe culturale sau sociale ori de stres.

Nu în ultimul rând, tama de gândaci își poate face apariția pe fondul unor sugestii sau a unor imagini cu aceste insecte pe care oamenii le văd în mijloacele mass-media sau, evident, în viața de zi cu zi, în propriile locuințe, pe străzi și așa mai departe. În unele cazuri, însă, această fobie poate fi declanșată de o teamă mai largă față de insecte în general sau față de animalel mai mici.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Ce simptome prezintă persoanele cu katsaridafobie

Simptomele katsaridafobiei pot fi diferite și pot varia în funcție de nivelul de severitate al fobiei. În aceste condiții, persoanele care suferă de această fobie pot prezenta o serie de simptome fizice, cum ar fi transpirație excesivă, bătăi rapide ale inimii, dureri în piept, tremurături și dificultăți de respirație. Pot, de asemenea, să prezinte simptome emoționale, cum ar fi anxietatea, frica și teama paralizantă care se pot manifesta prin țipete și plâns. În același timp, oamenii care suferă de katsaridafobie pot resimți o anume senzație de sufocare, stare de greață, amorțeală și amețeală.

Totodată, acești oameni pot dezvolta și o serie de comportamente evitante pentru a putea preveni expunerea la gândaci. Acestea constau în evitarea anumitor locuri unde gândacii își pot forma cuiburi, și anume bucătăria, beciurile, subsolurile sau cămara cu alimente.

Indiferent dacă gândacii reprezintă o presupusă amenințare, o persoană care suferă de această fobie poate experimenta uneori o stare de anxietate mult mai puternică decât ceea ce medicii spun că este normal pentru cineva care suferă de katsaridafobie. Astfel, în unele cazuri, există persoane care pot chiar suferi un atac de panică sever, situație în care se impune spitalizarea de urgență.

Ce boli pot transmite gândacii?

La prima vedere, teama de gândaci este ilogică având în vedere ceea ce știm cu toții astăzi. Nu are sens să ne temem de dezgustătoarele insecte, chiar dacă mediul lor preferat este murdăria. Și asta, pentru că, spre deosebire de țânțari, de căpușe sau de purici, gândacii nu sunt purtători de virusuri ori bacterii periculoase, nu înțeapă, nu mușcă, nu se hrănesc cu sângele nostru și nici nu țipăm atunci când îi vedem târându-se prin casele noastre.

Cu toate acestea, ținând cont de multitudinea de boli pe care le pot transmite, gândacii de bucătărie pot fi vectori mecanici ai anumitor bacterii, cum ar fi tulpini patogene de Salmonella și E.coli O157:H7 – varianta letală, informează site-ul BBC.com. aceste bacterii pot să „înoate” prin straturile exterioare cerate ale gândacilor și să supraviețuiască acolo pentru cel puțin două luni, prezentând un risc de a ajunge în alimente. De asemenea, bacteriile pot supraviețui și în tractul digestiv al unui gândac, așa că excrementele eliminate într-o locuință pot contamina alimentele.

Mergând mai departe, răspândirea bolilor nu este cel mai mare impact negativ pe care îl pot avea gândacii de bucătărie asupra sănătății omului. Unele proteine găsite în excrementele acestora, regurgitate, sunt alergeni puternici pentru anumite persoane, iar experții în domeniu spun că există o legătură strânsă între alergia la gândacii de bucătărie și astm. Spre exemplu, un faimos entomolog, William Bell, a devenit alergic la cuticulele artropodelor încât nu a mai putut mânca homar până la sfârșitul vieții. De asemenea, alți oameni care par să fie alergici la cafea sau la ciocolată, ei au, de fapt, o reacție aversă la părțile măcinate ale gândaciolor presărate în aceste produse. Totodată, gândacii de bucătărie pot transmite și hepatita A.

Cum se tratează katsaridafobia

Dacă suferi de katsaridafobie este important să ai în vedere că aceasta poate fi tratată și că există resurse pentru a te ajuta să-ți înfrângi această teamă. De asemenea, este important să te adresezi unui specialist dacă simți că frica de gândaci îți afectează calitatea vieții sau abilitatea de a face față activităților tale de zi cu zi. Cu ajutorul terapiei și a altor soluții disponibile poți învăța să-ți gestionezi această fobie și să te bucuri de o viață mai fericită și mai sănătoasă.

Tratamentul pentru katsaridafobie poate fi dificil deoarece aceasta este o fobie specifică și poate fi declanșată într-o varietate de situații. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a o trata este terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta îi poate ajuta pe oameni să învețe să-și gestioneze frica și anxietatea prin schimbarea modului în care se gândesc la gândaci. Terapia poate implica, de asemenea, expunerea graduală la gândaci într-un mediu controlat, astfel încât oamenii să-și poată dezvolta abilități de adaptare și să își poată învinge temerea. Medicația poate fi, totodată, utilă în tratamentul katsaridafobiei, însă ar trebui utilizată cu precauție și sub supravegherea unui medic specialist. Anumite medicamente anti-anxietate sau anti-depresive pot ajuta la ameliorarea simptomelor fobiei și la reducerea anxietății.

În plus față de tratamentul profesional există o serie de lucruri pe care oamenii le pot face acasă la ei pentru a-și gestiona frica și anxietatea legate de gândaci. În primul rând, este important să înveți să te relaxezi. Tehnicile de respirație profundă, meditația și yoga te pot ajuta la reducerea nivelului de stres și de anxietate. De asemenea, poți încerca să te confrunți cu inamicul numărul unu treptat și într-un mod controlat, iar primul pas pe care îl poți face în această direcție este să privești imagini cu gândaci și să încerci să te relaxezi în tot acest timp. Apoi, poți să te expui la gândaci într-un mediu controlat, cum ar fi un terrariu, și să te obișnuiești încetul cu încetul cu prezența acestora. Puteți face acest lucru treptat și sub supravegherea unui terapeut sau a unui medic specialist.

Foto:Shuterstock

Vezi și ce este acrofobia și cum poți scăpa de ea

Urmărește-ne pe Google News