Coaliția analizează creșteri de taxe din 2025. Care sunt scenariile. Expert: „În mod cert vor fi impozite mai mari de la anul, ele trebuiau să fie de anul trecut”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția PSD-PNL analizează mai multe scenarii privind taxele de anul viitor, iar unul dintre acestea prevede majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, au declarat, pentru Libertatea, surse care au cunoștință de discuții. Alte scenarii includ majorarea cotei unice sau introducerea unui nou nivel al impozitului pe venituri.
Cuprins:
- Gaură bugetară record
- Ce se va întâmpla în 2025
- Scenarii noi
- Cotă progresivă
- Cele două opțiuni
- FMI și Banca Mondială vor să umblăm la cota unică
- Ce spun specialiștii
- Restanțe la PNRR
- Emilian Duca: Trebuie să facem reforma administrativ-teritorială
- Glăvan: „Nu e prost cine cere, e prost cine dă”
- O combinație de mai multe măsuri
Analiștii economici consultați de ziar spun că majorările de taxe sunt aproape sigure pentru anul viitor, în contextul în care Guvernul se confruntă cu un deficit bugetar record și cu majorarea pensiilor din septembrie 2023.
Gaură bugetară record
Deficitul bugetar, adică diferența între încasările și cheltuielile statului, s-a ridicat la 35,88 miliarde de lei pe primele trei luni din acest an, echivalent cu 2,06% din Produsul Intern Brut (PIB), față de un nivel de 1,48% consemnat în același interval de anul trecut, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Creșterea vine în contextul în care în acest an, România trebuie să respecte un deficit de 5% din PIB și după ce anul trecut, autoritățile au înghețat plățile în ultimele luni pentru a putea obține un deficit de 5,68% din PIB.
Conform angajamentelor anterioare, țara noastră trebuia să respecte o țintă de 4,4% anul trecut și de 3% în acest an.
În primele trei luni din acest an, veniturile au crescut cu 15,8%, iar cheltuielile cu 22,7%.
Ce se va întâmpla în 2025
România trebuie să respecte mai multe ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform acestora, taxele locale trebuie să fie majorate de anul viitor. Măsura a fost deja adoptată de către Parlament, dar a fost amânată pentru 2025.
Acestea vor crește în medie cu 50%. Este vorba îndeosebi de impozitele pe care le plătesc locuitorii pentru locuințe și mașinile proprietate personală.
Scenarii noi
Însă acestea nu sunt îndeajuns pentru a echilibra finanțele publice. Astfel că în coaliție se dezbat mai multe scenarii în spatele ușilor închise.
Unul dintre acestea este majorarea TVA cu două puncte procentuale, de la 19% la 21%.
Comisia Europeană a cerut de mai multe ori eliminarea cotelor reduse de TVA și a facilităților fiscale. Până acum, țara noastră a eliminat doar unele dintre acestea, cum sunt cele pentru IT-iști, constructori și agricultură.
În privința TVA, România are trei cote: de 5%, 9% și 19%.
Cota generală de TVA este de 19%, iar 9% se aplică la alimente, locuințe, panouri solare, mâncare bio și pompe de căldură.
România a avut și o cotă de 5%, pentru locuințe, dar aceasta a fost majorată anul trecut. Singurele bunuri pentru care mai există TVA de 5% sunt cărțile, ziarele, revistele și manualele, accesul la muzee, plus lemnele de foc și energia termică.
Cotă progresivă
O altă analiză este în cazul cotei unice. PNL se opune majorării sau desființării cotei unice, dar PSD susține că, de fapt, nici acum nu avem o cotă unică.
În acest moment, impozitul pe profiturile companiilor este de 16%, cel pe salarii și venituri este de 10%, iar impozitul pe dividende este de 8%.
Toate cele trei erau de 16% până în 2017, când PSD a făcut „revoluția fiscală” și a mutat toate contribuțiile sociale de la angajator la angajat, ceea ce mai departe a forțat Guvernul să reducă impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru ca salariile românilor să nu scadă.
„Revoluția fiscală” a venit la rândul său pentru că PSD promisese bugetarilor în 2016 majorarea cu 50% a salariilor, dar prin noile niveluri ale contribuțiilor, statul lua înapoi la buget jumătate din majorare.
În acest moment, din salariul brut al unui român se colectează contribuții de pensii (15%), de sănătate (10%) și de muncă (2,25%), plus impozit pe venit (10%). În total, 42% din venitul brut al unui român se duce înapoi la stat.
Cele două opțiuni
PSD dorește acum fie creșterea de la 10% la 16% a impozitului pe venituri, fie impunerea de cote suplimentare pentru impozitul pe venit pentru cei cu venituri mari.
„Adevărul este că noi nu mai ştim acum în ce sistem fiscal suntem, suntem în cotă unică, suntem în progresiv. Eu, social-democrat, fiind un fan al sistemului de impozitare progresivă, fiindcă asta a dus la dezvoltare cam în toată lumea, dar nu exclud să rămână cota unică. Dar cota unică să fie cotă unică. Nu poţi să cumperi un teren cu 1.000 de euro sau cu 10.000 de euro, să îl vinzi cu 10 milioane şi să fii impozitat cu 1%, dacă îl ai pe microîntrepindere sau cu 10%, pe venit, fiindcă nu se întâmplă acest lucru niciunde în lume”, spunea premierul Marcel Ciolacu, președinte PSD, la începutul lunii aprilie, conform Agerpres.ro.
FMI și Banca Mondială vor să umblăm la cota unică
Un raport al Băncii Mondiale făcut pentru Guvern anul trecut arată că o reducere cu 6-10% a impozitelor pentru românii cu salarii anuale sub 50.000 de lei (4.166 de lei pe lună) ar putea fi finanțată printr-o creștere a ratelor de impozitare cu 3-4 puncte procentuale pentru contribuabilii care câștigă mai mult de 100.000 de lei (8.333 de lei).
De asemenea, Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat în luna decembrie României reforme fiscale suplimentare. Instituția a numit explicit atunci TVA și impozitarea progresivă.
„Simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice (inclusiv eliminarea lacunelor și a privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente-cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor”, conform FMI.
Ce spun specialiștii
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că este „exclus” ca România să aibă anul acesta un deficit mai mic decât în 2023.
„Exclus! Deficitul va fi mai mare decât anul trecut pentru că încasările nu țin pasul cu cheltuielile. Avem creșteri peste creșteri în sectorul bugetar. Datorită prezenței noastre în coasta războiului s-a tolerat multă indisciplină fiscală. Cel mai probabil se va umbla la taxele pe consum, deoarece la celelalte s-a umblat deja”, a spus Duca, pentru Libertatea.
„În mod cert vor fi impozite mai mari de la anul, ele trebuiau să fie de anul trecut, dar s-a crezut că vom recupera la încasări. Va exista toleranță până va fi aleasă noua Comisie Europeană (după alegerile europarlamentare – n.r.). Dar va fi toleranță doar la deficit, nu și la respectarea reformelor din PNRR. Și la bancă dacă te duci nu-ți dă nimeni bani doar că te cunoaște, fără să îți asumi că faci ceva pentru ei. În acest moment, Guvernul nu are soluții sau soluțiile nu sunt convenabile politic”, spune Duca.
Restanțe la PNRR
Acesta se referă la faptul că tranșa numărul 3 din PNRR este blocată de mai multe luni, deoarece Comisia Europeană consideră că țara noastră nu a îndeplinit sau a îndeplinit deficitar o serie de jaloane, între care reforma pensiilor, cea fiscală și guvernanța companiilor de stat.
România trebuia să elimine anul trecut pensiile speciale, adică cele care nu sunt bazate pe contribuții, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Cererea de plată numărul 3, în valoare de 2,66 miliarde de euro, a fost depusă în 15 decembrie 2023. Autoritățile estimează că situația va fi clarificată până în luna iunie.
Emilian Duca: Trebuie să facem reforma administrativ-teritorială
Duca a mai spus că țara noastră trebuie să facă mai multe reforme evitate până acum de politicieni: reforma administrativ-teritorială, reforma instituțiilor și companiilor de stat și reforma în sănătate.
„În sănătate avem spitale mici locale fără fonduri și fără pacienți. Acestea sunt mici feude locale, care au prosperat în pandemie, dar sunt fără medici, iar oamenii nu merg la ele din frica de a se îmbolnăvi. În momentul de față, trebuie să ne concentrăm pe spitalele universitare mari, care sunt practic spitale regionale, și să consolidăm sistemul de urgență”, a punctat Duca.
Glăvan: „Nu e prost cine cere, e prost cine dă”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că până acum, Comisia Europeană a fost indulgentă cu țara noastră, dar că în final, România tot va trebui să vină cu un nou pachet de măsuri fiscale.
„Chestiunea cu măririle de taxe ține de ce au negociat guvernanții cu finanțatorii internaționali. Contează măsura în care aceștia pun piciorul în prag, iar până acum au fost foarte lacși. Situația este foarte îngrijorătoare, dar în ultimă instanță contează cine te finanțează. Știți vorba aia: nu e prost cine cere, e prost cine dă!”, comentează Glăvan.
O combinație de mai multe măsuri
Acesta teoretizează care ar fi cele mai simple măsuri de luat pentru Guvern.
„Este mai ușor să crești cota generală de TVA decât să crești TVA la alimente, pentru că aici vorbim de mâncarea pentru întreaga țară. Și eu cred că se va pune încă un nivel de la impozitul pe venit, pe lângă 10% să avem, de exemplu, 20% peste o anumită sumă. Iar acesta să fie anunțat drept o suprataxă pe veniturile mari, dar care va trebui să fie destul de jos ca să prindă destulă lume, pentru că e nevoie să strângi bani la buget”, punctează acesta.
milli 13.05.2024, 19:11
dar reducerea cheltuielilor si reducerea birocratiei si reducerea aparatului bugetar de ce nu e luata in considerare? De ce avem institutii publice, companii de stat sau ale administratiilor locale care au buget doar de salarii si care in rest nu au nicio activitate?
nasty1 13.05.2024, 19:17
Zecile de mii de politruci PSD+PNL angajati in ultimii 3 ani, toate pensiile speciale nesimtite, toate furturile guvernantilor prin PNDL3 (Anghel Saligny), zecile de miliarde de euro imprumutate doar anul asta, toata lipsa de reforme (inlusiv faptul ca nu se reduce numarul de bugetari, ci chiar creste) etc duc la un singur lucru: mariri de taxe si impozite de la anul. Le-ar fi marit inca de anul asta, dar sunt alegeri si au amanat prapadul pentru 2025.
Mariana195601976 13.05.2024, 19:21
Trebuie să mergem la vot sa scapam da nenorociții ăștia
addriann 13.05.2024, 20:07
Din pacate , nici unul dintre analisti nu ia in calcul o eventuala ( ipotetica) crestere mare economica,in anul 2024, influentata de investitiile prevazute in PNRR... Cu toate ca exista cerere de plata , pentru transa nr.3, din decembrie anul trecut... Iar cresterea economica din anul 2023, de doar 2,1%, a fost , cu siguranta, ,, ajutata" de fondurile venite din PNRR,( transa a doua,din septembrie 2023) fara aceste fonduri era topita cresterea...
BONY 13.05.2024, 20:28
Mult mai productiv ar fi sa mergem la numarat,la votat am mai fost si nu s-a schimbat nimic...