Curiozități despre vară, cel mai călduros anotimp

În cele ce urmează vom explora frumusețea și semnificația acestui anotimp, impactul său asupra oamenilor și a naturii, precum și o serie de lucruri mai puțin știute, care mai de care mai interesante.

Ce trebuie să știm despre anotimpul vara

Vara este unul dintre cele patru anotimpuri ale anului și vine după primăvară și înainte de toamnă. De asemenea, este și cel mai călduros anotimp în zonele cu climă temperată. Din punct de vedere astronomic, cel mai călduros anotimp al anului este definit drept perioada cuprinsă între solstițiul de vară, care are loc pe 21 sau 22 iunie (ziua cea mai lungă din an), și echinocțiul de toamnă, care se produce pe 22 sau 23 septembrie, atunci când ziua și noapte sunt egale.

În emisfera sudică, anotimpul de vară este cuprins între 22 sau 23 decembrie și 20 sau 21 martie, când are loc echinocțiul de primăvară, relatează enciclopedia online Britannica. Altfel spus, atunci când în emisfera nordică este vară, în emisfera sudică este iarnă și invers. Data de început și data de final ale verii sunt aproximative și variază de la o cultură la alta. În zonele polare aflate între pol și cercul polar, în preajma solstițiului se produce fenomenul de așa-zise „nopți albe”. La Polul Nord vara este denumită și anotimpul zilei de la miezul-nopții.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Care sunt lunile de vară

În timpul verii, planeta Pământ este cel mai mult înclinată spre Soare, ceea ce înseamnă că emisfera nordică primește cea mai multă căldură, în timp ce emisfera sudică primește mai puțină căldură, în această parte a globului fiind iarnă. Temperatura aerului crește, iar vântul care bate este cald, în timp ce soarele emite mai multe radiații, denumite radiații ultraviolete, care sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră.

Vara calendaristică începe cu luna iunie și durează până în august. Lunile de vară sunt iunie, iulie și august, iar acestea sunt denumite popular Cireșar, pentru că atunci se coc cireșele, Cuptor, deoarece este luna cea mai călduroasă, și, respectiv, Gustar, pentru că atunci se coc și se gustă cele mai multe fructe. Luna iunie a fost denumită după zeița romană Juno, soția zeului Jupiter, iulie a fost numită astfel pentru a-l omagia pe împăratul roman Iulius Caesar, în timp ce august a fost denumită după numele nepotului adoptiv al lui Iulius Caear, Gaius Iulius Cezar Octavius. Acesta deținea titlul de „Augustus” (n.n. – măreț), el fiind cel care a dat numele celei de-a opta luni a anului.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Ce este solstițiul de vară și când va avea loc în 2024

Termenul de solstițiu de vară se referă la un eveniment astronomic care marchează punctul în care axa Pământului este cel mai mult înclinată spre Soare. Fenomenul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și începutul iernii astronomice în emisfera sudică.

Cuvântul „solstițiu” provine din cuvintele latinești „sol”, care înseamnă „soare”, și „sistere”, care se traduce prin „a se opri” sau „a opri”. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă solstițiul de vară este esențial să știi că Pământul se rotește în jurul Soarelui, iar mișcarea de rotație nu este perfect verticală, ci este înclinată cu circa 23,5 grade față de planul său orbital. Asta înseamnă că, pe parcursul anului, emisfera nordică și cea sudică primesc cantități diferite de lumină solară pentru diferite perioade de timp, în funcție de poziția lor în jurul Soarelui.

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

Solstițiul de vară are loc în momentul în care Pământul ajunge în punctul său orbital în care emisfera nordică primește cea mai mare cantitate de lumină solară directă, iar emisfera sudică primește cantitatea cea mai mică. În emisfera de nord, acest lucru se întâmplă în jurul datei de 21 iunie, cunoscută și sub denumirea de Ziua Soarelui, fiind cea mai lungă zi a anului, iar în emisfera de sud în jurul datei de 21 decembrie.

Solstițiul de vară este și momentul în care Soarele pare că atinge cel mai înalt punct pe cer într-o zi, iar ziua are cea mai lungă durată din an. După această dată zilele încep să scadă treptat ca durată până când are loc solstițiul de iarnă. În acest an, solstițiul de vară va avea în ziua de 20 iunie, la ora României 23.51, aflăm de pe site-ul oficial al Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Curiozități despre anotimpul vara

• Din cauza căldurii, pe timpul verii, Turnul Eiffel din Paris se înalță cu 15 centimetri. Celebrul reper parizian este construit din metal, care se dilată la căldură. În plus, partea superioară a turnului se poate deplasa de la soare cu până la aproape 18 centimetri, din cauza expansiunii termice pe partea îndreptată către soare, potrivit Readerʼs Digest.
• Ploaia de meteoriți „Perseide” care are loc în august este una dintre cele mai apreciate de către amatorii de fenomene astronomice. Perseidele sunt active din 17 iulie până pe 24 august și vor atinge vârful în nopțile de 12 și 13 august, când pot fi văzuți pe cer până la 100 de meteoriți pe oră.
• Plimbările țestoaselor uriașe de mare sunt un eveniment popular pe plajele din Florida în lunile iunie și iulie, atunci când femelele, care cântăresc între 200 și 250 de kilograme, ies pe țărm pentru a-și depune ouăle. După circa două luni, micile și adorabilele țestoase de mare eclozează. Ele așteaptă însă până când nisipul se răcește, ceea ce se întâmplă de obicei noaptea, și abia apoi intră în apă.
• Un raport publicat în Annals of Internal Medicine arată că perioada cea mai periculoasă pentru a merge la spital este luna iulie, mai ales dacă este vorba despre un spital universitar unde sunt pregătiți noi medici. În SUA, a șaptea lună a anului este cea în care medicii rezidenți experimentați părăsesc spitalul și în locul lor sosesc studenții la medicină. În această lună, rata de deces crește între 8 și 24%.
• Un studiu realizat în 2014 de Colegiul European de Neuropsihofarmacologie a arătat că bebelușii născuți în timpul verii sunt mai predispuși la schimbări de dispoziție spre deosebire de cei născuți în altă perioadă. Oamenii de știință cred că acest lucru se întâmplă datorită neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, care pot fi influențați de anotimpul în care te-ai născut.
• Pe timpul verii, persoanele bolnave de diabet trebuie să aleagă cu grijă locurile de injectare, din cauza căldurii excesive. Vasele de sânge se dilată și când insulina este injectată, aceasta poate fi absorbită mai repede, ceea ce sporește riscul unui nivel scăzut de zahăr în sânge. În zilele cu caniculă trebuie să intri în casă și să te răcorești câteva minute și abia apoi să faci injecția. De asemenea, insulina trebuie păstrată la o temperatură sub 30 de grade Celsius.
• Soarele de la miezul nopții (soarele vizibil timp de 24 de ore) este un fenomen natural care are loc în jurul solstițiului de vară și poate fi admirat câteva săptămâni în toate țările nordice, inclusiv Canada, Islanda, Suedia, Finlanda, Norvegia, Rusia, precum și în statul american Alaska. În localitatea Barrow, cunoscută de locuitorii Alaskăi sub numele de Utqiagvik, soarele nu apune timp de două luni și jumătate!
• În luna iunie, caprele se cațără până la 9 metri sau chiar mai mult în copacii de argan din sud-vestul Marocului, pentru a mânca fructele acestuia. Deși ți s-ar putea părea imposibil la prima vedere, aceste capre au această abilitate de a se cățăra în copaci. Ele sunt dotate cu copite duble, care le ajută să se mențină în echilibru. De asemenea, tălpile moi le ajută să se apuce de scoarță, în timp ce cu ghearele se apucă de ramuri și se cațără fără probleme.
• Fluturii monarh, o specie pe cale de dispariție, trăiește în SUA și Canada. Acești fluturi superbi cu aripile lor portocalii și negre își petrec lunile de vară în America de Nord, dar în fiecare toamnă migrează spre sud sau uneori spre vest, către Mexic sau California, fiind nevoiți să parcurgă aproximativ 4.000 de kilometri, notează Best Life.
• Înotul este o activitate clasică de vară, revigorantă și relaxantă. Cu toate acestea, unii duc eforturile subacvatice la extrem. Spre exemplu, croatul Budimir Šobat a intrat în Cartea Recordurilor după ce a reușit să-ți țină respirația timp de 24 de minute, 37 de secunde şi 36 de sutimi. Performanța a fost realizată în martie 2021, pe când acesta avea 56 de ani.
• Pepenii roșii sunt printre cele mai consumate alimente în sezonul de vară la nivel mondial, iar explicația ar fi aceea că acesta conține 92% apă.
• Vara, copiii sunt predispuși la îngrășare. Acest lucru rezultă din modificări ale poftei de mâncare și ale obiceiurilor alimentare, dar și dintr-un program de somn neregulat. Copiii ar trebui să fie mai puțin activi în această perioadă.
• În anul 1816, pe Pământ nu a existat vară. Acest lucru s-a datorat unei erupții, din anul precedent, a vulcanului Tambora din Indonezia, care a ridicat în atmosferă un nor de praf, cenușă și oxid de sulf suficient de mare pentru a bloca atmosfera. Catastrofa a constat într-o iarnă vulcanică pe Terra, care a durat o perioadă îndelungată și a dus la o scădere a temperaturilor medii la nivel global timp de mai mulţi ani, se precizează pe site-ul Cool Kids Facts.

Vezi şi curiozităţi despre luna mai!