Activități care ne întineresc creierul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trăim într-o eră a agitației, abundenței și exceselor de tot felul, care ne solicită atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Tocmai de aceea este foarte important să ne oprim, să reflectăm și să ne cunoaștem pe noi înșine pentru a putea să înțelegem ce anume ne face bine și ce ar trebui să facem pentru ca sănătatea noastră și, implicit, starea de bine să nu fie afectate.
Din cauza stresului la care suntem supuși zi de zi, creierul nostru se poate deteriora odată cu înaintarea în vârstă, însă, din fericire, în societatea modernă este crucial să ne dedicăm timp pentru activități și obiceiuri care să încurajeze flexibilitatea mentală, să ne stimuleze gândirea și să ne mențină creierul activ și agil. În cele ce urmează îți vom spune care sunt aceste activități care ne întineresc creierul și care, astfel, ne ajută să ne menținem o stare de sănătate mentală și cognitivă cât mai bune pe măsură ce îmbătrânim.
Creierul și funcțiile acestuia
Creierul este organul central al sistemului nervos și are un rol crucial în conducerea, coordonarea și reglarea tuturor funcțiilor cognitive, emoționale, motorii și senzoriale ale corpului uman. Este un organ complex, alcătuit din miliarde de celule nervoase, care comunică prin niște semnale electrice, după cum precizează specialiștii de la Hopkins Medicine. La un adult mediu, creierul cântărește în jur de 1,3 kilograme și, totodată, conține aproximativ 60% grăsime, în timp ce restul de 40 de procente reprezintă o combinație de apă, proteine, carbohidrați și săruri.
Creierul nu se aseamănă cu un mușchi, ci conține vase de sânge și nervi, inclusiv neuroni și celule gliale. Acesta are o structură sofisticată, cu numeroase regiuni specializate care îndeplinesc funcții distincte. Prin intermediul celor cinci simțuri – văz, auz, miros, gust și simț tactil – dar și prin impulsurile transmise de către organele interne, creierul primește și procesează informațiile referitoare la mediul înconjurător, ceea ce ne permite să înțelegem lumea din jurul nostru.
Din ce este alcătuit creierul
Principalele componente ale creierului uman includ creierul mare, cerebelul (denumit și creierul mic) și trunchiul cerebral. Creierul mare constituie aproximativ 80% din întregul creier și este responsabil pentru funcțiile cognitive superioare, cum ar fi gândirea, emoțiile și învățarea, precum și pentru interpretarea semnalelor de ordin vizual, auditiv și tactil. Cerebelul se află în partea posterioară a creierului și are rolul de a coordona mișcările fine, echilibrul și postura.
Trunchiul cerebral este situat în partea inferioară a creierului și este partea care realizează conexiunea dintre creier și măduva spinării, controlând funcțiile de bază ale organismului, cum ar fi respirația, ritmul cardiac, ciclurile de somn și reflexul de înghițire. Materia cenușie și materia albă sunt cele două regiuni distincte din interiorul sistemului nervos central. În creier, materia cenușie se referă la porțiunea externă, mai închisă în culoare, în timp ce materia albă descrie secțiunea internă, care este mai deschisă la culoare și care este situată în straturile mai adânci ale creierului.
În același timp, materia cenușie este alcătuită în principal din corpuri celulare centrale neuronale (soma), în timp ce materia albă este compusă în mare parte din axoni, mai exact prelungiri neuronale lungi, care conectează neuronii între ei și care sunt învelite într-o substanță protectorie, care poartă denumirea de mielină.
Cum putem să protejăm creierul
După cum precizam anterior, creierul se poate deteriora pe măsură ce înaintăm în vârstă, însă vestea bună este aceea că există o serie de activități relativ simple pe care le putem face și care pot avea un aport deosebit de important la stimularea și menținerea intactă a funcțiilor celui mai complex organ din corpul uman, relatează specialiștii de la Medical News Today. Deși creierul face multe exerciții fizice în fiecare zi, anumite activități pot ajuta la stimularea funcției cerebrale și a conectivității, ceea ce, la rândul său, poate contribui la protejarea creierului și împiedicarea degenerării acestuia odată cu înaintarea în vârstă.
Trebuie să știi că creierul este în permanență activ, chiar și în timp ce dormim. Cu toate acestea, anumite activități îl pot angaja în noi moduri, ceea ce poate duce la îmbunătățiri ale memoriei, funcției cognitive sau creativității. În cele ce urmează îți vom prezenta cele mai cunoscute și mai eficiente exerciții care pot ajuta la stimularea memoriei, a cogniției și a creativității și, deci, contribuie la întinerirea creierului. Iată care sunt aceste exerciții:
Meditaţia
În general, meditaţia presupune concentrarea atenției într-un mod calm și controlat și poate aduce beneficii multiple atât minţii, cât şi corpului. Cercetările în domeniu au dovedit că această activitate poate sî încetinească procesul de îmbătrânire a creierului şi poate îmbunătăţi capacitatea acestui organ să proceseze informaţia.
Vizualizarea
Această activitate se referă la formarea unei imagini mentale care să reprezinte informațiile și poate fi atât animată, cât şi statică. O analiză din 2018 arată că acest proces ne ajută să organizăm informaţia şi să luăm cele mai bune decizii. Spre exemplu, vizualizarea poate fi exersată înainte să mergi la cumpărături în încercarea de a-ți imagina cât mai detaliat întreaga experienţă, de la drumul până la magazin și până la ce urmează să cumpei şi întoarcerea acasă.
Joacă jocuri
Jocurile cu cărţi şi cele de societate pot avea efecte benefice asupra creierului uman. Un studiu din 2017 a identificat o legătură între astfel de activităţi şi o reducere a riscului de tulburări cognitive la persoanele cu vârste înaintate, mai precizează Medical News Today.
Joacă jocuri de memorie
Jocurile de memorie au rolul de a ne testa atât memoria pe termen scurt, cât şi capacitatea de a reţine anumite modele. Este o modalitate simplă și distractivă de a implica creierul și de a activa zonele din creier responsabile cu recunoașterea și memorarea modelelor.
Dezleagă cuvinte încrucişate
Cuvintele încrucișate sunt o activitate populară care poate stimula creierul. Conform unui studiu realizat în 2011, rezolvarea cuvintelor încrucişate poate să întârzie declanşarea declinului memoriei la persoanele care suferă de demenţă în faza preclinică.
Rezolvă puzzle-uri
Rezolvarea unui puzzle poate fi o modalitate bună de a-ți petrece timpul liber și poate avea o serie de beneficii pentru creier. Oamenii de ştiinţă au descoperit că puzzle-ul poate să activeze mai multe funcţii cognitive, iar practicarea acestui joc în mod regulat și pe parcursul vieţii ne poate proteja împotriva efectelor îmbătrânirii creierului.
Joacă Sudoku
Puzzle-urile cu numere, precum Sudoku, pot fi la rându-le o metodă foarte bună de a ne întineri creierul. Un studiu din 2019 în care au fost evalute persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 93 de ani a arătat că cei care obişnuiau să rezolve Sudoku mai des aveau o mai bună funcţionare cognitivă.
Joacă șah
Conform unei meta-analize din 2016, citată de Medical News Today, şahul poate să îmbunătăţească memoria, funcţionarea executivă sau viteza de procesare a informaţiei.
Jocul de dame
Un studiu din 2015 a scos la iveală faptul că există un volum mai mare al creierului în rândul celor care practică în mod regulat jocul de dame. În cazul celor cu risc pentru Azheimer, prezintă o îmbunătăţire a sănătăţii cognitive.
Joacă jocuri video
Anumite tipuri de jocuri video, cum ar fi cele de acţiune, de strategie și puzzle pot îmbunătăţi atenţia, capacitatea de a rezolva probleme şi flexibilitate cognitivă.
Socializarea
A te bucura de compania familiei și a prietenilor reprezintă o metodă simplă de a ne stimula din punct de vedere mental și cognitiv. Persoanele care socializează mai des sunt mai puţin predispuse la declin cognitiv şi la demenţă, potrivit unui studiu realizat în urmă cu cinci ani.
Învăţarea de noi abilități
Atunci când învăţăm noi abilități, creierul nostru este stimulat în diferite moduri, ceea ce determină îmbunătăţirea funcţionării sale. Învățarea unor lucruri noi precum cusut sau fotografiat contribuie la îmbunătățirea memoriei.
Îmbogăţirea vocabularului
Acest exercițiu reprezintă o excelentă metodă de a-ți extinde aria de cunoaştere și de antrenare a creierului. Poți face asta citind o carte sau urmărind o emisiune la televizor, iar cuvintele pe care nu le cunoști le poți nota, iar apoi poți căuta semnificația acestora în dicţionar.
Învăţarea unei limbi străine
Autorii unui studiu din 2019 subliniază faptul că bilingvismul – capacitatea de a vorbi două limbi – îmbunătăţeşte conectivitatea între diferite zone ale creierului. Acest lucru ar putea întârzia declanşarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
Ascultă muzică
Un studiu din 2018, publicat în Brain Sciences a scos la iveală faptul că, dacă asculți muzică, îți poți stimula şi conecta diferite zone ale creierului, iar rezultatul constă în îmbunătăţirea funcţiei cognitive şi a unei stări generale de bine.
Învață să cânți la un instrument muzical
Dacă vei învăţa să cânți la un instrument muzical îți vor fi stimulate părţile creierului responsabile cu coordonarea. În acest fel poate fi îmbunătățită dezvoltarea cognitivă într-un creier tânăr și, totodată, protejează împotriva tulburărilor cognitive la persoanele vârstnice.
Însuşirea unui nou hobby
Începerea unui nou hobby poate fi stimulantă din punct de vedere mental și poate exercita creierul în noi moduri. Hobby-urile care necesită coordonare sau dexteritate, cum ar fi tricotatul, desenatul, dansul sau studierea unui instrument muzical, activează funcţiile motorii.
Fă mișcare în mod regulat
Exercițiile fizice regulate pot aduce o serie de beneficii atât pentru organism, cât şi pentru creier. Autorii unui studiu din 2019 spun că exercițiile fizice îmbunătățesc memoria, cunoaşterea şi coordonarea motorie, aspecte care ţin de sănătatea creierului.
Dansul
Conform datelor publicate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA, dansul reprezintă o formă de exercițiu care îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de planificare şi de organizare. Totodată, poate să stimuleze zonele creierului care au legătură cu ritmul şi cu echilibrul, mai precizează sursa citată anterior.
Somnul
Deşi nu este neapărat un exerciţiu fizic care presupune mișcări ușoare ale corpului, somnul este esenţial atât pentru corp, cât şi pentru creier. Acesta îmbunătăţește memoria, reduce oboseala mentală şi reglează metabolismul.
