Cuprins:
De la anxietate la atacurile de panică și la fobii, frica ne poate guverna întreaga viață. Prin urmare, ce avem de făcut și cum putem scăpa de frică și de anxietate? În acest articol îți vom oferi câteva soluții practice și eficiente pentru a le gestiona pe ambele.
Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
Ce este frica
Termenul de frică se referă la una dintre cele mai importante și mai puternice emoții ale noastre. Este un răspuns vital al corpului uman pentru supraviețuire atunci când suntem expuși unui pericol extern de natură fizică sau emoțională și, totodată, o emoție esențială pentru evoluția omenirii. Asta pentru că, dacă nu ar exista senzația de frică, oamenii nu ar fi capabili să se protejeze în fața unor amenințări care pot apărea și care pot avea consecințe dintre cele mai grave, așa cum este cazul unui incendiu sau al unui atac.
Trebuie să știi că există și cazuri când frica apare pe fondul unor amenințări care nu există în realitate, evenimente care nu ne pun viața în pericol așa cum sunt examenele, vorbitul în public, un interviu de angajare sau o întâlnire. Altfel spus, frica este o reacție firească la evenimente care ne pot pune sub presiune, aflăm de pe site-ul Mental Health. De asemenea, este important de știut că frica are un efect foarte puternic asupra minții și corpului nostru.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc2468b97adc768129c37193b21d8193.jpg)
Cum se manifestă frica
Frica este o emoție negativă și de obicei neplăcută. Unele frici se manifestă la toți oamenii și sunt utile deoarece îndeplinește un rol esențial în siguranța și integritatea noastră datorită faptului că ne mobilizează organismul din punct de vedere energetic pentru a putea reacționa în fața unei amenințări și, implicit, pentru a supraviețui. Există, însă, și situații de frică ce sunt generate de experiențe individuale sau colective traumatizante. În pofida faptului că fiecare dintre noi poate să simtă frica în moduri diferite, totuși, există câteva expresii de manifestare comune ale acestei emoții.
După cum precizează specialiștii de la Mental Health, pe plan fizic, frica prezintă o serie de simptome cum ar fi creșterea ritmului cardiac, dureri în piept și de stomac, respirație accelerată și scurtă, transpirație, frisoane, tremor, gură uscată, senzație de greață și chiar de leșin în unele cazuri. În plan emoțional, frica se manifestă de regulă printr-un sentiment de oboseală, de copleșire, prin tristețe, printr-o senzație de pierdere a controlului și, nu în ultimul rând, prin acel sentiment de pericol iminent.
Ce este anxietatea
Anxietatea este răspunsul natural al organismului uman la stres. Este o afecțiune complexă, o stare cu multiple fațete de sănătate mentală care generează o experiență profund subiectivă. Anxietatea își poate face apariția atât în caz de suferință, cât și de excitare și este declanșată de un pericol incert. În același timp, ea apare pe fondul interacțiunii complexe între o serie de procese psihologice, fiziologice și neurobiologice care modelează răspunsurile de ordin emoțional în fața unor amenințări pe care corpul nostru le percepe, implicând mecanisme complexe din creier, hormoni și neurotransmițători.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afa5b73ff7a7a49dad70b82ffc2a4589.jpg)
Experții de la Mental Health spun că „anxietate” este un cuvânt ce tinde să fie folosit pentru a descrie o stare de îngrijorare sau o frică ce persistă în timp, adesea fără nici o cauză clară. Anxietatea apare când simțim o frică vizavi de ceva ce urmează să se întâmple sau despre ceva ce s-ar putea întâmpla, mai degrabă decât despre ceea ce se întâmplă în prezent.
Care sunt tulburările de anxietate
Anxietatea cuprinde elemente cognitive, adică sentimente de îngrijorare sau de teamă în așteptarea unor rezultate viitoare proaste, cum ar fi senzații fizice ca starea de nervozitate sau bătăile accelerate ale inimii. Anxietatea poate lua mai multe forme, iar una dintre acestea este tulburarea de anxietate generalizată, care implică o stare de îngrijorare persistentă și excesivă referitor la diferite aspecte ale vieții, cum ar fi munca, sănătatea, relațiile sau situațiile cotidiene.
Tulburarea de panică se manifestă prin atacuri de panică recurente și neașteptate, care se manifestă sub forma unor episoade bruște de frică sau disconfort intens. Acestea sunt însoțite de obicei de bătăi rapide ale inimii, probleme de respirație, dureri în piept, amețeli și un sentiment de moarte iminentă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8211c6ae04de05811174e16ad7a92350.jpg)
Tulburarea obsesiv-compulsivă este marcată de gânduri sau constrângeri intruzive de a face anumite lucruri, cum ar fi spălarea excesivă și deasă a mâinilor.
În sfârșit, tulburarea de anxietate socială se referă la o teamă intensă de situații sociale și o stare de îngrijorare persistentă de a fi judecat sau umilit.
Simptome comune ale anxietății
Anxietatea poate dura o perioadă scurtă de timp și dispare în momentul în care ceea ce a provocat îngrijorarea și teama se încheie. Cu toate acestea, anxietatea poate să dureze și mai mult și îți poate afecta stilul de viață. Mai exact, anxietatea continuă poate să-ți afecteze capacitatea de a mânca, de a dormi sau de a te concentra asupra unei activități.
Totodată, te poate împiedica pur și simplu să te bucuri de viață, să călătorești sau chiar să părăsești locuința ca să mergi la serviciu sau la școală. este important sa retii ca anxietatea se poate prezenta in moduri diferite pentru diferite persoane.
Unele persoane anxioase pot să experimenteze un sentiment de gol în stomac, însă altele pot avea atacuri de panică, gânduri negre sau coșmaruri. Printre cele mai cunoscute simptome ale anxietății se numără creșterea ritmului cardiac, respirație rapidă, o anumită stare de neliniște sau probleme de concentrare.
Cum poți să scapi în mod natural de frică şi de anxietate
Tulburările de frică și anxietate pot fi abordate cu succes prin psihoterapie și/sau medicație specifică, însă poți scăpa de ele și prin intermediul unor remedii naturale, care te ajută să găsești ușurarea. Acestea se referă la tratamentele care nu implică administrarea de medicamente convenționale pe care le poți obține de la medicul curant sau de la un profesionist din domeniul sănătății.
Remediile naturale includ, între altele, plante medicinale, aromaterapia, dar și efectuarea unor acțiuni care promovează relaxarea. Iată care sunt cele mai cunoscute tratamente natural de combatere a fricii și anxietății:
Exerciții fizice
Exercițiile fizice sunt extrem de utile atunci când vrei să controlezi simptomele de frică și anxietate. Acestea necesită o anumită concentrare, iar asta te poate ajuta să nu te mai gândești la o anumită frică sau anxietate. Cele mai la îndemână soluții constau în mersul pe jos, alergatul sau mersul pe bicicletă. De asemenea, mișcările fluide asociate practicilor yoga, ta chi sau qu gong pot fi și ele de ajutor, relatează experții de la WebMD.
Tehnici de relaxare
Tehnicile de relaxare reprezintă o altă modalitate prin care pot fi ameliorate simptomele de frică și de anxietate. Acestea pot să includă exerciții de respirație, concentrarea pe un cuvânt liniștitor, cum ar fi calm, pace sau alte cuvinte similare, vizualizarea unei scene liniștite, de tipul unei plaje sau al unei pajiști, yoga sau număratul lent până la zece.
Remedii pe bază de plante
Procesul de atenuare a simptomelor de frică și anxietate poate consta în consumul mai multor plante și suplimente din plante. Printre cele mai cunoscute plante care te pot ajuta să te relaxezi și să te simți mai calm și mai liniștit sunt lavandă, balsam de lămâie, muşeţel, floarea pasiunii sau kava. Studiile arată că mușețelul poate să ajute la ameliorarea simptomelor tulburării de anxietate generalizată.
Multe dintre studiile privind suplimentele pe bază de plante pentru anxietate sunt limitate, însă rezultatele sunt promițătoare. De asemenea, poți găsi multe dintre aceste suplimente, dar și altele, sub formă de capsule (pastile), în timp ce unii oameni preferă să bea ceaiuri din plante pentru a-i ajuta să se relaxeze.
Aromaterapie
Aromaterapia presupune utilizarea unor uleiuri esențiale de diverse arome pentru îmbunătățirea stării de sănătate, de bunăstare generală și a stării de spirit, precum și pentru a te relaxa și a reduce simptomele de anxietate. În acest sens există câteva moduri în care poți folosi aceste uleiuri esențiale.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/05/aromaterapie-cu-uleiuri-esentialeshutterstock2374784131.jpg)
Astfel, poți să folosești un difuzor special în care să pui câteva picături de ulei esențial sau poți amesteca parfumul preferat cu un ulei, iar din soluția astfel obținută să pui câteva picături pe încheietura mâinii sau pe gât. Cele mai bune arome pentru aromaterapia pentru tratarea anxietății sunt lavandă, grapefruit, ylang ylang, clary sage și bergamont.
Meditație
Meditația presupune practicarea tehnicilor de mindfulness. Te concentrezi pe eliminarea gândurilor întunecate din mintea ta și pe înlocuirea lor cu calm și liniște. Cercetările indică faptul că meditația poate să contribuie la ameliorarea simptomelor de anxietate, ajutându-te să te simți mai liniștit.
Exerciții de respirație profundă
Respirația rapidă și superficială este, cum menționam anterior, un simptom comun al anxietății. În aceste condiții, ritmul cardiac poate crește brusc, te poți simți amețit și poate crește riscul unui atac de panică. Exercițiile de respirație profundă implică respirații adânci și măsurate pentru a restabili tiparele normale de respirație, ceea ce poate ajuta la reducerea anxietății.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/05/exercitii-de-respiratie-penrtu-ameliorarea-simptomelor-de-anxietateshutterstock2363000187.jpg)
Pentru asta închide gura și inspiră aer pe nas, numărând în gând până la 4. Apoi, ține-ți respirația și numără până la 7 după care expiră aerul pe gură în timp ce numeri până la 8. Repetă această tehnică de trei ori pentru un total de patru cicluri de respirație, notează Mental Health.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4a22b82a731ebb3e8dca79dd36379f3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bf41938cb40c3627a907bf4b76f1eff9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_edf78021cd4806f746526d2fd519e84a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_33cae733c1084d454c982b7876e46045.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4d26aaa997f9809b761823ffe308610c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cf46df0d603f91da33362c2409180012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02af433974e4a52ace6dd4eb3564d8aa.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.