De ce pun englezii lapte în ceai. Cum a luat naștere acest obicei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De ce pun englezii lapte în ceai? Adevăratul ceai este făcut din aceeași plantă, indiferent de locul de pe Pământ în care îl bei, dar preparatele de ceai variază în întreaga lume. În timp ce chinezii și japonezii preferă, în general, ceaiul cald fără produse lactate, un strop de lapte în ceașca de după-amiază este chintesența britanică. Britanicii pun astăzi lapte în ceaiul lor pentru aromă, dar nu aceasta a fost intenția inițială.
Cuprins:
De ce pun englezii lapte în ceai
Primii oameni care au adăugat lapte în ceai au fost mai preocupați de vasele lor de băut decât de băutura în sine. Britanicii sorbeau ceaiul din cești delicate de porțelan, care erau predispuse să se spargă la căldură intensă.
Acest lucru era valabil mai ales pentru porțelanul mai ieftin, care era tot ce-și puteau permite majoritatea oamenilor. În loc să servească ceaiul la o temperatură mai rece decât cea fierbinte, ei foloseau lapte pentru a-l îndulci.
Laptele rece intra mai întâi în ceașcă, urmat de lichidul fierbinte care se răcea imediat și pericolul ca și ceașca să se spargă era mai mic.
Dacă te-ai întrebat vreodată care este cel mai bun mod de a turna ceaiul, adăugarea laptelui mai întâi este corectă din punct de vedere istoric.
Știința susține și această metodă. Dacă pui lapte rece la o ceașcă de ceai fierbinte, produsele lactate se vor încălzi neuniform, ceea ce poate face ca proteinele să se denatureze și să se aglomereze. Rezultă o peliculă neplăcută deasupra băuturii, care este posibil să îți strice tot momentul.
Ce se pune prima oară: laptele sau ceaiul?
Nu toată lumea este de acord cu faptul că turnarea ceaiului mai întâi și a laptelui apoi este calea corectă de urmat. George Orwell a ieșit la rampă cu o poziție controversată privind laptele mai întâi în celebrul său articol despre cum să faci ceașca perfectă de ceai.
Și, bineînțeles, mulți băutori de ceai ar strâmba din nas la ideea de a pune lactate în băutură, pentru început. Iată mai multe date despre această băutură.
Ceaiul negru este foarte cunoscut ca fiind băutura națională a Marii Britanii și a fost băutura preferată timp de secole.
În secolul al XVII-lea, doar cei mai bogați britanici își permiteau să bea ceai, deoarece exista un tarif de 100% aplicat ceaiului atunci când acesta era importat în țară.
Cu toate acestea, după ce Războiul de Independență s-a încheiat odată cu semnarea Tratatului de la Paris din 1784, taxa pe ceai a fost redusă la un nivel fix de 12,5%, făcându-l accesibil publicului și nu un lux rezervat celor bogați.
Cât de populară era această băutură în Marea Britanie
Chiar în acel an, scriitorul francez François de La Rochefoucauld a observat: „Consumul de ceai este general în toată Anglia. Se bea de două ori pe zi și, deși este încă foarte scump, chiar și cel mai umil țăran își va bea ceaiul de două ori pe zi; este un consum uriaș".
Până în prezent, după cum a raportat Societatea britanică de ceai și infuzii, britanicii beau aproximativ 100 de milioane de cești de ceai în fiecare zi, continuând să devanseze cafeaua în popularitatea la nivel național, care la rândul ei înregistrează 70 de milioane de cești pe zi.
Marea Britanie este a doua cea mai mare națiune consumatoare de ceai pe cap de locuitor, urmând doar Republica Irlanda în ceea ce privește numărul de băutori de ceai. În plus, societatea susține că 98% din ceaiul băut în Anglia este luat cu lapte. De ce aleg britanicii, în proporție covârșitoare, să își „taie” ceaiul cu lapte?
Obiceiul britanicilor de a adăuga lapte la ceai datează din secolul al XVIII-lea, când ceaiul era preparat în oale și băut în cești de porțelan. Pentru că majoritatea oamenilor nu-și puteau permite un porțelan de os bun, porțelanul mai ieftin din majoritatea ceștilor de ceai avea tendința de a se sparge atunci când intra în contact cu ceaiul fierbinte.
O soluție la îndemână era să se toarne mai întâi laptele în ceașcă, apoi să se adauge ceaiul fierbinte. Laptele ar fi răcit ceaiul și ar fi păstrat integritatea ceștii. Printre alte beneficii ale acestei practici se numărau reducerea aromei adesea amare a ceaiului și reducerea cantității de ceai, încă scumpă, folosită pentru fiecare ceașcă.
Familiile mai sărace aveau tendința de a bea cantități mari de lapte la care se adăuga doar un strop de ceai, în timp ce familiile mai bogate făceau invers și beau ceai negru cu o cantitate mică de lapte.
Mulțumită conștiinței de clasă și snobismului britanic, adăugarea ceaiului înainte de lapte este, de fapt, considerată „greșită" atunci când vine vorba de eticheta formală. Așa-zisa corectitudine a „Tea In First (TIF)" a fost confirmată de majordomul regal Grant Harrold în timpul unui segment de comedie al BBC Three despre eticheta britanică în 2018.
Pentru cei suficient de bogați pentru a-și permite simbolul de statut menționat anterior, serviciile de ceai din porțelan osos asigurau faptul că pot turna ceaiul fierbinte direct în ceștile lor de ceai fără a sparge porțelanul, făcând astfel ca Milk In First, sau „MIF", să fie declasat pentru cei care sunt atenți la astfel de lucruri.
Sursa foto: 123rf.com
