► Cinci mese pe zi!
„Pentru o dietă sănătoasă de îngrăşare se poate folosi şi metabolismul bazal ca referinţă (n.r.: câtă energie consumă o persoană, în mod normal, fără a ţine cont de activităţi). Pentru a putea lua în greutate, se estimează acest metabolism bazal, în care se apreciază activităţile zilnice, iar faţă de suma lor se face o suplimentare a dietei cu 500 kcal. Oricum, acest lucru se poate întâmpla şi în mod constant, având în vedere alimentaţia hipercalorică a zilelor noastre”, ne-a spus medicul. Alimentele alese ar trebui să aibă o densitate calorică mare şi să fie bogate în nutrienţi (fructe, cereale integrale, legume, alune, seminţe, măsline); extracaloriile apar şi din toppinguri (unt, margarină, maioneză, ulei de măsline, brânză etc.). „Dieta ar trebui să fie alcătuită din 5 mese zilnic, adică 3 mese principale şi 2 gustări. Gustarea ar trebui să includă fructe uscate, alune şi/sau seminţe, iar de reţinut este că supele cremă aduc un conţinut mare caloric. De asemenea, laptele integral şi freshurile aduc calorii multe”, a mai explicat specialistul.
CE TREBUIE SĂ ŞTII DESPRE LIPSA POFTEI DE MÂNCARE
Lipsa apetitului este corelată cu o stare de boală (cel mai adesea). Afecţiunile maligne duc cel mai des la lipsa apetitului. Controlează-ţi starea de sănătate când se constată o lipsă a apetitului, mai ales când este selectivă!
►Afecţiunile endocrine – controlul afecţiunilor endocrine poate duce la o creştere a apetitului.
►Starea de sănătate – menţinerea stării de sănătate duce la o reglare normală a apetitului.
►Fructele acide (grepfrut,
clementine, kiwi, lămâi, merişor, mandarină, portocală, rodie) pot spori pofta de mâncare şi aduc şi calorii, care sunt benefice pentru dieta de îngrăşare.
►Vitaminele (suplimentele vitaminice), recomandate de către medicul specialist, pot interveni în reglarea apetitului.
►Sportul este recomandat pentru a combate lipsa senzaţiei de foame.
ALIMENTE SĂNĂTOASE CARE „ADUNĂ” KILOGRAME:
►Pâinea (cu sau fără seminţe) este sursă de carbohidraţi, de care organismul are nevoie pentru energie, iar o felie de pâine conţine 70 kcal.
►Pastele reprezintă o sursă de carbohidraţi, iar o ceaşcă are 220 kcal.
►Uleiul de măsline e un produs benefic organismului. O lingură are 100 kcal, iar indiferent ce fel de ulei ar fi, conţinutul caloric rămâne acelaşi.
►Avocado conţine acizi graşi monosaturaţi, potasiu şi vitamina K, iar un fruct are 200 kcal.
►Alune, seminţe de floarea-soarelui sau dovleac, nuci (neprăjite) conţin nutrienţi esenţiali (grăsimi sănătoase, proteine), dar şi fibre, vitamine, minerale.
►Granola e un mix de cereale cu miere.
►Suc de fructe natural concentrează în sucul de fructe cantitatea de fibre şi conţinutul în carbohidraţi al fructului.
►Fructele cum ar fi smochinele, bananele sau strugurii au aport caloric mai ridicat decât restul.
►Măslinele sunt bogate în grăsimi monosaturate (sănătoase) şi în proteine, având o mulţime de proprietăţi nutritive.
►Carnea de vită, viţel, pui sau curcan reprezintă surse de proteine.
►Garniturile de cartofi, orez, paste sunt surse de carbohidraţi.
►Îngheţata (cu puţine grăsimi) şi ciocolata amăruie sunt dulciuri sănătoase. Îngheţatele „light” ar trebui să conţină cu 50% mai puţine grăsimi sau cu 33% mai puţine calorii decât îngheţata obişnuită.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei