Nora Ioniță despre boala care te face să crezi că a plecat, dar nu pleacă niciodată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astmul bronșic rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România, unde peste un milion de persoane trăiesc cu această afecțiune. Prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Deși este o boală cronică ale cărei crize pot fi prevenite, mulți pacienți își subestimează starea de sănătate și evită să urmeze un tratament adecvat. În fiecare an, astmul este responsabil pentru peste 450.000 de decese la nivel mondial.
Cuprins:
Astmul, cea mai frecventă boală cronică la copii
Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenția că boala afectează semnificativ copiii, fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10%. Medicii pneumologi spun că numărul cazurilor este în creștere constantă, prevalența astmului crescând cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani, iar astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii.
La nivel global, în anul 2023, astmul a afectat peste 363 de milioane de oameni. În același an, boala a provocat aproximativ 442.000 de decese la nivel global, iar unele rapoarte estimează un impact de 42.000 de decese anuale ca urmare a exacerbărilor severe. Peste 80% dintre decesele cauzate de astm apar în țările cu venituri mici și medii-inferioare, unde subdiagnosticarea și accesul redus la tratament reprezintă o problemă majoră.
În România, astmul este considerat o boală subdiagnosticată și subtratată. Mulți pacienți ajung la medic abia după episoade severe, iar tratamentul este adesea utilizat incorect sau incomplet.
„Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea de asemenea este importantă și ajută mult bolnavii din România”, a afirmat prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele SRP.
Nora Ioniță, pacientă cu astm sever: „Astmul este o boală șmecheră”
Aproximativ 5% până la 10% din totalul pacienților diagnosticați cu astm bronșic dezvoltă o formă severă a bolii. Pentru Nora Ioniță, diagnosticată cu astm sever în urmă cu peste 20 de ani, viața este o „permanentă surpriză, pentru că astmul nu trece și nu se vindecă. Vestea bună este că poate fi ținut sub control. Nora a povestit despre momentele de descurajare fizică și psihică survenite din cauza bolii: „Uneori uiți că ai astm și te bucuri și ai senzația că a trecut. Alteori ești demoralizat și nu-ți vine să crezi că nu poți să ajungi până la autobuz.”
În opinia sa, principala problemă a pacienților români o reprezintă evaluarea incorectă a propriei stări, deoarece oamenii se obișnuiesc să trăiască în suferință și consideră starea proastă ca fiind normală:
„O mare problemă a pacienților români este autoevaluarea foarte proastă a propriei stări. Noi ne obișnuim cu starea proastă și o traducem într-o stare normală. Dar este o boală șmecheră, care te face să crezi că poate a plecat și nu pleacă niciodată. Te face să crezi că poate te-a iertat și nu te iartă. Este o boală care poate avea consecințe absolut rele până la deces. Și pacienții cu astm nu sunt conștienți ce inamic, ce umbră urâtă au deasupra lor.”
Subdiagnosticarea astmului și tratamentul incorect
Prof. dr. Florin Mihălțan a precizat că astmul este o boală inflamatorie cronică ce necesită tratament continuu. În practică, medicii observă aceeași problemă majoră: pacienții folosesc doar medicația de urgență și ignoră complet tratamentul de fond, ceea ce crește riscul de crize severe și spitalizări.
Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, directorul Școlii SRP, a precizat că terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor.
Impactul astmului asupra pacienților: de la disconfort zilnic la risc vital
Astmul afectează profund calitatea vieții:
- Limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort.
- Este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional.
- Poate duce la spitalizări repetate.
- În formele severe, poate deveni amenințător de viață.
Factorii de risc – alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul – contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate crește riscul de complicații.
Recomandări pentru pacienții cu astm
Pentru a preveni complicațiile și a menține boala sub control, Societatea Română de Pneumologie și pacienții experimentați transmit următoarele recomandări:
- Fii consecvent: Nu întrerupe tratamentul fără recomandarea medicului și nu lua boala în ușor.
- Ascultă sfaturile celor din jur: Nora Ioniță îi îndeamnă pe pacienți să asculte apropiații atunci când aceștia le atrag atenția că nu respiră normal.
- Mergi la control: Vizitele periodice și evaluările respiratorii sunt obligatorii, chiar și atunci când te simți bine.
Nora Ioniță se declară mulțumită de accesul la tratamentele de ultimă generație și de sprijinul echipei medicale de la Spitalul Elias, care îi monitorizează starea la fiecare două luni, susținând că are acces la investigații și terapie.
Astmul poate fi controlat dacă este tratat corect. Majoritatea deceselor cauzate de astm sunt considerate a fi prevenibile cu tratament adecvat.
