Florii 2026 - tradiții și superstiții de Florii. Ce se face în Duminica Patimilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Floriile, sau Intrarea Domnului în Ierusalim. În România sunt numeroase tradiții și superstiții de Florii, o sărbătoare cu mare însemnătate mare pentru creștini. Anul acesta, Floriile sunt sărbătorite în data de 5 aprilie. Află ce se face în duminica Floriilor.
Cuprins:
- Când sunt Floriile în 2026
- Ce semnificație are Duminica Floriilor
- Ce trebuie să faci cu ramurile de salcie, de Florii
- Floriile - Tradiții și superstiții
- Vremea de Florii, prognoza pentru Paște
- Tradiții de Florii
- Ce se face în Duminica Floriilor
- Rugăciune de Florii
- Ce nume se sărbătoresc de Florii
- Ce urmează după Florii
Când sunt Floriile în 2026
Floriile se mai numesc și Duminica Patimilor, Duminica Floriilor a Patimilor Domnului sau Intrarea Domnului în Ierusalim. Se sărbătoresc întotdeauna înainte cu o săptămână de Paște, iar în 2026 Floriile se sărbătoresc pe data de 5 aprilie.
Floriile marchează şi începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește odată cu sărbătoarea Învierii Domnului.
Ce semnificație are Duminica Floriilor
Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
Această sărbătoare este una dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
În această zi, se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici, iar credincioșii merg la biserică cu crenguțe de salcie. Acestea sunt binecuvântate de către preot în cadrum unui moment special, ținut înainte de Liturghie.
Ce trebuie să faci cu ramurile de salcie, de Florii
Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.
- În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli.
- Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.
- În unele zone, crenguțele de salcie sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.
- În alte zone, după slujbă, ramurile de salcie sunt duse la cimitir și puse în pe morminte pentru a le aminti celor plecați dintre noi că urmează Paștele.
- Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.
- Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crească înaltă cânepa.
- Un alt obicei este cel de a lega sălciile sfințite în jurul taliei pentru a le da vigoare și putere oamenilor pentru muncile câmpului.
Floriile - Tradiții și superstiții
- În primul rând, dat fiind că de Florii e dezlegare la pește, acesta nu trebuie să-ți lipsească din meniul de sărbătoare.
- Nu te spăla pe cap, căci vei albi înainte de vreme. Dacă este neapărat necesar, folosește numai apă sfințită sau descântată.
- Tradiția spune că acela care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.
Tradiții de Florii din Banat şi în Transilvania
- Fetele mari pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate.
- Gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor.
Vremea de Florii, prognoza pentru Paște
În popor se crede că vremea de Florii anticipează prognoza pentru Ziua de Paște. Interpretarea diferă, însă, de la o regiune la alta.
În timp ce în unele zone se spune că așa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte, în altele este pe dos: Dacă de Florii este soare, atunci de Paște va ploua, iar dacă în Duminica Patimilor vremea este mohorâtă, atunci de Înviere va fi cald și însorit.
Sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi „Nunta urzicilor”
În aceste zile înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi „Nunta urzicilor”.
Sărbătoarea Floriilor, ziua numelui pentru toţi cei botezaţi după flori, are rădăcini adânci în istorie. Pe vremea romanilor, era dedicată Zeiţei Flora. Ulterior, creştinii au transformat-o în ziua de debut a pregătirilor pentru Învierea Domnului, legând-o de intrarea Domnului în Ierusalim.
Tradiții de Florii
- Fetele care vor să-şi întâlnească sufletul-pereche trebuie să fiarbă busuioc în apă la miezul nopţii şi să se spele pe cap cu ea, apoi să o toarne la rădăcina unui copac înflorit, înainte de răsărit.
- Tradiția spune ca este bine ca în ziua de Florii să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare, pentru a-şi atrage ursitul.
- Fetele mari din Banat şi Transilvania pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi folosite ca talismane pentru dragoste şi sănătate.
Ce se face în Duminica Floriilor
- Începând cu seara de Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară se fac slujbe speciale numite denii. Aceste slujbe au rolul de a ne aminti tuturor momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim până la Învierea Sa.
- Tot în Duminica Floriilor, biserica acordă dezlegare la pește, a doua oară, în postul Paștelui, după Buna Vestire.
Rugăciune de Florii
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru Cel ce ești intru cele înalte cu Tatăl și ești purtat pe aripi de Heruvimi și cântat de Serafimi, care în zilele venirii Tale în trup ai binevoit pentru a noastra mântuire a ședea pe mânzul asinei și ai primit binecuvântarea pruncilor, ai venit în Sfanta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile de patima cea de bunăvoie, ca să mântuiești lumea prin Cruce, prin îngroparea și Învierea Ta!
Și precum atunci oamenii, care sedeau în întuneric și în umbra morții, având ramuri de copaci și stâlpari de finic Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, așa și pe noi, care acum în această zi de înainte prăznuire, purtând în mâini stâlpari și ramuri de copaci, păzește-ne și ne mântuiește.
Și precum acele popoare și copiii Ți-au adus Osana, învrednicește-ne și pe noi să Te slăvim în psalmi și cântări duhovnicești, cu suflete curate și buze neîntinate, în aceste zile ale patimilor Tale și să dobândim, fără de osândă, a ne împărtăși de bucuria Sfintei Învierii Tale și să cântăm și să proslăvim Dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii, vecilor. Amin!”
Ce nume se sărbătoresc de Florii
Dacă în cazul bărbaților, cel mai sărbătorit nume de Florii este Florin, în cazul femeilor, printre cele mai sărbătorite nume se află Viorica și Florentina. Iată lista numelor sărbătorite de Florii.
- Anemona
- Brânduşa
- Camelia
- Codrin
- Codrina
- Codruţ
- Codruţa
- Crăiţa
- Crenguţa
- Crina
- Crinu
- Crinuţa
- Crizantema
- Dalia
- Delia
- Floarea
- Flora
- Florenţa
- Florentin
- Florentina
- Florica
- Florin
- Florina
- Garofiţa
- Gentiana
- Gherghina
- Iasmin
- Iasmina
- Iris
- Lăcrimioara
- Laur
- Laura
- Laurenţiu
- Laurian
- Lauriana
- Malina
- Margareta
- Micșunica
- Mugurel
- Narcis
- Narcisa
- Panseluţa
- Romaniţa
- Roza
- Rozalia
- Trandafira
- Violeta
- Viorel
- Viorela
- Viorica
- Zambila
- Zambilica
Ce urmează după Florii
După Florii începe Săptămâna Mare (sau Săptămâna Patimilor), care durează până la Învierea Domnului (Paștele). Aceasta este ultima și cea mai aspră săptămână a Postului Paștelui, dedicată curățirii sufletești și trupești, rugăciunii și rememorării momentelor finale din viața lui Iisus.
În această săptămână, în fiecare zi se țin slujbe speciale (denii) în biserici. În zilele de luni, marți și miercuri din Săptămâna Patimilor se rememorează ultimele învățături ale lui Iisus, deniile fiind axate pe pocăință și pilde.
În Joia Mare se comemorează Cina cea de Taină, spălarea picioarelor ucenicilor și rugăciunea din grădina Ghetsimani.
Vinerea Mare (Vinerea Patimilor) este ziua cea mai aspră, în care se rememorează răstignirea și moartea lui Iisus; este zi de post negru.
Sâmbăta Mare este ziua liniștii, înainte de Înviere, iar duminică este Învierea Domnului (Paștele).
Așadar, pe 5 aprilie 2026 sărbătorim Floriile, urmând ca pe 12 aprilie să sărbătorim Paștele ortodox.
