Tuberculoza nu a dispărut: România rămâne în topul UE, iar 1 din 5 cazuri scapă sistemului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut semnificativ în ultimele două decenii. România a făcut și ea progrese în acest sens, dar cu toate acestea rămâne țara cu cea mai mare incidență din Uniunea Europeană. În același timp, la nivel european, una din cinci persoane cu tuberculoză rămâne nediagnosticată, un semnal de alarmă major pentru sistemele de sănătate.
Cuprins:
- România a înregistrat progrese majore, dar este încă vulnerabilă
- Tuberculoza (TBC), o boală încă insuficient controlată în Europa
- Profilul pacienților cu tuberculoză din România nu s-a schimbat
- Tratamente mai scurte și mai eficiente pentru TBC
- Aderența la tratament: cheia succesului în tuberculoză
- Tuberculoza rezistentă la medicamente, provocarea majoră: 3,5% din cazurile de TBC sunt rezistente la rifampicină
- Ce faci dacă ai simptome de tuberculoză: traseul pacientului, pas cu pas
România a înregistrat progrese majore, dar este încă vulnerabilă
Potrivit Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, incidența tuberculozei în România a scăzut cu peste 70% în ultimele două decenii, ajungând la aproximativ 40 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2025.
Scăderi importante se observă și în rândul copiilor, incidența la copii a fost de 9,9 cazuri la 100.000 de locuitori, dar și în ceea ce privește mortalitatea prin tuberculoză, care a scăzut cu 68,6% în perioada 2001–2024, de la 10,5 decese la 100.000 de locuitori la 3,3 decese la 100.000 de locuitori, semn că măsurile de sănătate publică au avut efect.
Totuși, România rămâne în continuare cea mai afectată țară din Uniunea Europeană. Reprezentantul Ministerului Sănătății, Avian Pop, a declarat de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, celebrată pe 24 martie, că România este pe un trend pozitiv: „Suntem aproape de o scădere a mortalității de 70%, aproape de ținta de 75%. Incidența la copii a scăzut cu 80%”.
Totuși, a recunoscut că „Încă mai suntem în top, dar față de ce am fost înainte, nu mai suntem”.
Tuberculoza (TBC), o boală încă insuficient controlată în Europa
Datele publicate de ECDC și OMS (Organizația Mondială a Sănătății) arată că 1 din 5 cazuri de tuberculoză nu este diagnosticat sau raportat. Numai în 2024, în 51 din cele 53 de țări din regiune au fost raportate 161.569 de cazuri noi de tuberculoză diagnosticate, însă doar 79% din cazurile noi și recidivate de tuberculoză estimate în Regiunea Europeană a OMS au fost notificate.
Aceasta înseamnă că multe persoane cu tuberculoză nu au fost diagnosticate sau nu au fost raportate. Această lacună are consecințe directe: persoanele nediagnosticate nu pot accesa tratament și continuă să transmită boala în comunitățile lor. În UE/SEE, progresele rămân insuficiente.
Una din cinci persoane care începe tratamentul pentru tuberculoză în UE/SEE nu este evaluată după un an, o lacună critică ce există și pentru copiii sub 15 ani.
Profilul pacienților cu tuberculoză din România nu s-a schimbat
Dr. Dragoș Zaharia, directorul medical al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, explică faptul că profilul pacientului a rămas relativ constant: „Nu aș spune că este o schimbare extraordinară în profilul pacientului. Sunt aceiași pacienți. Provin din orice categorie profesională și au intrat cândva în contact cu micobacteria tuberculozei și au dezvoltat boala”.
Tratamente mai scurte și mai eficiente pentru TBC
Una dintre cele mai importante evoluții din ultimii ani este apariția unor terapii moderne.
„Au apărut medicamente noi […] primele medicamente cercetate special pentru tuberculoză în ultimii 50-60 de ani”, a arătat Dragoș Zaharia.
Această schimbare este confirmată și de dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog la Institutul Marius Nasta, care vorbește despre o adevărată schimbare de paradigmă:
„Managementul tuberculozei cunoaște astăzi o schimbare de viziune, o schimbare de paradigmă”.
„Tratamentul nou […] înseamnă regimuri terapeutice moderne, mai eficiente, cu o durată mai scurtă și mai bine tolerate”, a explicat dr. Mahler, referindu-se la tratament de 4 luni ca prima recomandare, sau 6 luni la cazuri selecționate, administrat zilnic, sub forme care permit administrarea mai multor tipuri de antibiotice într-o singură capsulă.
„Astăzi, tratamentul tuberculozei sensibile presupune cel puțin 6 luni de tratament cu un maxim de 12 tablete, minim posibil la noi 10 tablete, administrate zilnic în primele două luni”, a spus dr. Mahler.
Potrivit medicului pneumolog, tratamentele mai scurte aduc beneficii directe:
- reduc cu aproximativ 30% durata concediilor medicale
- înseamnă mai multe zile active la locul de muncă
- reduc costurile pentru sistemul de sănătate.
„Pentru românii care trec prin tuberculoză sunt zeci de zile care nu mai sunt trăite în boală, în stigmat și în suferință”.
Aderența la tratament: cheia succesului în tuberculoză
Reducerea duratei tratamentului nu este doar un progres medical, ci și unul social.
„Aderența pacientului este esențială în tuberculoză”, a subliniat dr. Beatrice Mahler. Această idee este susținută și de experiența din practică. Dr. Dragoș Zaharia a recunoscut că „pacienții abandonează tratamentul după câteva luni, când se satură de medicamente”.
Tuberculoza rezistentă la medicamente, provocarea majoră: 3,5% din cazurile de TBC sunt rezistente la rifampicină
La nivel european, tuberculoza multidrog rezistentă rămâne o problemă gravă, cu rate mult peste media globală. Tulpinile rezistente la medicamente sunt considerabil mai greu de tratat, necesită scheme terapeutice mai lungi și mai complexe și sunt responsabile pentru o mortalitate substanțial mai mare.
În 2024, în Regiunea Europeană au existat 26.845 de cazuri confirmate de tuberculoză rezistentă la rifampicină sau multirezistentă la medicamente; numărul de cazuri în UE/SEE a fost de 817.
În timp ce la nivel global 3,2% din cazurile noi de tuberculoză și 16% din cazurile tratate anterior sunt rezistente la rifampicină sau multirezistente la medicamente, în Regiunea Europeană aceste cifre sunt de 23% și, respectiv, 53%. Aceasta reprezintă aproximativ de șapte ori media globală pentru cazurile rezistente la rifampicină și de trei ori media globală pentru cele care sunt multirezistente la medicamente.
În UE/SEE, 3,5% din cazurile de tuberculoză sunt rezistente la rifampicină sau multirezistente la medicamente, însă succesul tratamentului pentru aceste cazuri este de doar 56%. Rezultatele slabe ale tratamentului pentru tuberculoza multirezistentă permit persistența și răspândirea tulpinilor rezistente la medicamente, subliniind nevoia urgentă de un diagnostic și o îngrijire mai stricte.
„Este o luptă continuă […] trebuie să găsim medicamente inovatoare”, a declarat Avian Pop din cadrul Ministerului Sănătății.
Ce faci dacă ai simptome de tuberculoză: traseul pacientului, pas cu pas
Tuberculoza nu apare brusc, de cele mai multe ori evoluează lent, iar simptomele pot fi ignorate săptămâni întregi. Tocmai de aceea, medicii insistă pe depistarea precoce.
Lansată de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, platforma tbcinfo.ro oferă informații clare, bazate pe dovezi, despre simptomele bolii, modul de transmitere, metodele de diagnostic, tratamentul disponibil și traseul pacientului în sistemul medical. Scopul este de a oferi un punct de referință sigur pentru cei care caută explicații accesibile și corecte despre o afecțiune încă înconjurată de stigmat și dezinformare.
Primele semne care ar trebui să te trimită la medic sunt:
1. Primul pas: mergi la medic
De obicei, pacientul ajunge:
- la medicul de familie
- sau direct la pneumolog
Tuberculoza poate evolua lent, iar simptomele pot apărea după luni sau chiar ani de la infectare, motiv pentru care multe cazuri sunt descoperite târziu.
2. Investigațiile
Dacă există suspiciune de TBC, pacientul este trimis pentru:
- radiografie pulmonară
- analize de spută (pentru identificarea bacteriei)
- teste de sânge sau test cutanat
Aceste investigații confirmă diagnosticul și stabilesc forma bolii
3. Internarea și inițierea tratamentului
În România, în multe cazuri, pacientul este internat inițial pentru:
- confirmarea diagnosticului
- începerea tratamentului
- limitarea transmiterii bolii.
Tuberculoza este o boală transmisibilă prin aer, prin tuse sau strănut
4. Tratamentul începe imediat
- după confirmare, tratamentul este început fără întârziere.
- se administrează zilnic o combinație de antibiotice
- durata este de obicei 4-6 luni, dar poate fi mai lungă în formele rezistente.
Fără tratament complet, bacteria nu dispare și poate deveni rezistentă.
5. Monitorizare și control
Pe parcursul tratamentului:
- pacientul este monitorizat periodic
- se repetă analizele
- medicii verifică dacă tratamentul funcționează
Acest pas este esențial pentru vindecare completă.
6. Verificarea contacților
După diagnostic:
- sunt testați membrii familiei
- sunt evaluate persoanele apropiate.
Scopul este oprirea răspândirii bolii în comunitate.
7. Momentul critic: nu abandona tratamentul
Aici apare cea mai mare problemă, confirmată și de medici: pacienții se simt mai bine și renunță prea devreme.
Dar simptomele pot dispărea înainte ca bacteria să fie eliminată complet.
Dacă tratamentul este întrerupt:
- boala revine
- apare rezistența la medicamente
- tratamentul devine mult mai dificil.
Medicii susțin că tuberculoza se vindecă doar dacă este tratată corect și complet.
În prezent, singurul vaccin aprobat împotriva TB este BCG (Bacillus Calmette-Guerin), vaccin aflat în schema de vaccinare obligatorie pentru copii. Un nou vaccin împotriva tuberculozei (TB) a arătat rezultate promiţătoare în studii preclinice pe animale. MTBVAC promite să fie cu cel puțin 50% mai eficient decât BCG, vaccinul actual utilizat împotriva tuberculozei. Vaccinul împotriva cele mai mortale boli din istorie a fost dezvoltat din Mycobacterium tuberculosis, bacteria care afectează oamenii, fiind modificat genetic pentru a elimina genele care o fac contagioasă și invizibilă pentru sistemul imunitar.
