Ultimii sași din Transilvania. Reportaj BBC despre urmașii sașilor care au venit în România ca să reînvie tradițiile locale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sașii au ajuns pentru prima dată în Transilvania în secolul al XII-lea, dar în ultimele decenii comunitatea a dispărut din regiune. Așa își începe redactorul BBC Stephen McGrath reportajul pe care l-a scris despre această regiune și despre cei care încearcă să reînvie tradițiile săsești.
Reportajul ”Ultimii sași din Transilvania” prezintă viața din mai multe sate săsești și poveștile unor familii care fie s-au încăpățânat să rămână aici în ciuda regimului comunist și mai apoi a libertății de mișcare, fie s-au întors pentru a-și descoperi rădăcinile și a ajuta la renașterea acestor locuri.
Reportajul despre Transilvania începe în satul Țapu (Abtsdorf an der Kokel în germană) în casa lui Doris-Evelyn Zakel. Aceasta s-a născut și trăiește în Elveția, dar a cumpărat anul trecut casa unei mătuși și se întoarce aici în mod regulat.
Ea povestește că vine pentru a se ocupa de întreținerea și restaurarea acestei vechi locuințe tradiționale săsești. ”Casa este un muzeu intrigant, plin de relicve, inclusiv gropi în podele pivniței pe care familia ei le-a folosit ca frigidere”, scrie autorul reportajului.
„Mătușă a locuit aici de mai bine de 70 de ani. Când am vizitat-o prima dată, la 18 ani, am intrat în casă și am simțit o legătură, am simțit că acesta este un loc unde am rădăcini. Salvarea acestui patrimoniu este importantă, deoarece există o istorie de aproape 900 de ani”, mărturisește săsoaica.
După ce povestește despre istoria tumultoasă a sașilor din Transilvania și plecarea acestora, unii în timpul comunismului, alții ”aproape un milion” din decembrie 1989 până în primăvara anului 1990, autorul își continuă drumul în satul săsesc Malancrav (Malmkrog în limba germană), acolo unde locuiește încă cea mai mare comunitate de sași din România – 120.
”Drumul spre Malancrav urmează o potecă șerpuindă, cu câmpuri pe care se întind pajiști cu flori sălbatice și pe care se văd ciobani care își pasc turmele. Peisajul este punctat de căpițe care arată ca și cum ar fi desprinse dintr-un basm al Fraților Grimm”, descrie McGrath peisajele pe care le-a văzut.
Îngrijitoarea bisericii din Malancrav, Hildegard Linzing, s-a născut în sat și este unul dintre puținii sași care au rămas aici. "Multe s-au schimbat [în comunitatea noastră]", a spus Linzing. „La început a fost foarte greu când vecinii noștri au plecat și când cei mai buni prieteni au plecat - a fost foarte greu”, continuă aceasta.
Linzing locuiește în Malancrav alături de soțul ei și de cei doi copii, care vorbesc cu toții în dialectul săsesc, care este o germană similară cu cea vorbită în Luxemburg.
În timp ce o mulțime de prieteni și membri ai familiei au plecat în alte țări, în mare parte Germania și Austria, Linzing a rămas la Malancrav împreună cu generațiile mai în vârstă ale familiei care erau prea bătrâni pentru a se putea desprinde de rădăcinile lor.
„Acum vrem să le transmitem tradițiile copiilor noștri, deoarece sunt ceva frumos și le-am moștenit de la părinți și bunici”, a spus ea.
Autorul reportajului amintește că astăzi, populația de sași din România este în jur de 12.000, majoritatea fiind persoane în vârstă. Cu toate acestea, unii sași tineri, precum Zakel, se întorc cu mândrie în aceste comunități și se concentrează pe păstrarea moștenirii strămoșilor lor.
Specializați în meșteșuguri săsești
În continuare este prezentată povestea lui Marlene Stanciu și a partenerului ei, Alex Herberth, amândoi proveniți din familii de sași.
„Această casă a fost construită de bunicul meu în 1911, iar bunicii mei au locuit aici până când au murit în 2013 - atunci am preluat-o”, a povestit Marlene, care are studii de antropologie și politică culturală, dar acum s-a specializat în meșteșuguri tradiționale săsești. Partenerul ei lucrează ca tâmplar și restaurator și studiază tehnici meșteșugărești vechi.
Tânărul cuplu învață tâmplărie tradițională, iar Herberth merge chiar în pădure pentru a aduce cu căruța lemnul pe care îl folosește.
O altă poveste este a lui Carmen Schuster, plecată din satul Cincșor (Kleinschenk în germană) și revenită în Transilvania după mai mulți ani trăiți în Germania.
Schuster a emigrat în Germania de Vest în 1984, după ce a fost vândut de guvernul român statului vest-german. Atunci când era tânără s-a bucurat de viața și oportunitățile pe care traiul în noua țară occidentală i-l oferea, dar s-a simțit mai apoi atrasă înapoi în Cincșor.
La prima sa vizită în satul natal a găsit un loc foarte diferit de cel pe care-l lăsase. „Toată lumea plecase, unii bătrâni erau aici, iar această comunitate bătrână, împreună cu starea deplorabilă a bisericii și a clădirilor oferea imaginea unei comunități moarte, a dat imaginea unei comunități pierdute”, spune aceasta.
Ea și soțul său s-au mutat înapoi în Cincșor, au restaurat o casă țărănească tipică săsească și au transformat-o într-o pensiune. „Avem datoria să facem ceva, deoarece altfel totul se va pierde”, a concluzionat ea.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
