Bătălia pentru audiență a televiziunilor nu cunoaște armistițiu. Punctul de rating este cea mai de preț monedă care se tranzacționează pe piața TV. Ratingul este generat, în fapt, de publicul care stă cu telecomanda în mână și o butonează. Publicul nu are conștiința puterii pe care o transferă televiziunilor preferate și nu este interesat de cifrele de audiență. Publicul consumă programe, de-aia e public, să consume!, fiind asaltat zilnic de o mulțime de cifre ale pandemiei (infectați, morți, vaccinați, internați la ATI). Ratingul chiar n-are nicio relevanță pentru public, ce rost are să-și încarce memoria cu cifre care nu-i folosesc la butonarea telecomenzii.
Totuși, cine este publicul care conferă (prin rating) puterile televiziunilor? Răspunsul la această întrebare este cunoscut de oamenii din televiziuni, din agențiile de publicitate și de clienții publicitari.
Așadar, structura publicului nu este un secret (de stat). Aceasta poate fi mai valoroasă decât ratingul, depinde de interese.
Dacă ești politician sau demnitar, nu te duci în prime-time la o televiziune fără să știi, înainte de a intra în emisie, care este publicul acelei televiziuni: mai în vârstă, mai tânăr, cu mai mulți bărbați decât femei, cu studii superioare sau cu studii medii, cu alte cuvinte, trebuie să știi cine te vede și cine te aude. Din păcate, politicienii noștri se duc la televiziuni numai ca să se vadă pe ei înșiși, să se admire în oglindă… Dar să nu divagăm!
Public matur la știri
Studiile de audiență arată că televiziunile noastre de știri au un public cu vârste ridicate. Sunt televiziuni bătrâne, chiar bătrânești în format. Se știe, tinerii consumă digitalul, au pierdut telecomanda, definitiv.
În primele trei luni ale acestui an, în prime-time (orele 19.00 – 0.00), peste jumătate dintre telespectatorii televiziunilor de știri au vârste de peste 55 de ani, conform măsurătorilor Kantar Media (sistemul peoplemeter). Cea mai mare pondere a telespectatorilor de peste 55 de ani o deține Antena 3: 81,2%. Adică, 81,2% din ratingul de 358.000 de telespectatori pe minut (prime-time), la nivel național, a fost format din persoane de peste 55 de ani (ianuarie – martie 2021). Celelalte televiziuni de știri au avut următoarele cifre procentuale pentru acest segment de telespectatori:
- Realitatea Plus – 78%
- România TV – 77,4%
- B1 TV – 72,6%
- Digi24 – 55%
- TVR 1 – 61%
Am adăugat TVR 1 în aceste comparații pentru că, în timpul săptămânii, postul public are un structură apropiată de televiziune de știri în prime-time (Telejurnal și talk-show).
Aproape 60% din publicul Antenei 3 are peste 65 de ani
Să mai notăm că mai bine de jumătate din audiența televiziunii Antena 3 (58,5%) a fost reprezentată de persoane cu vârste de peste 65 de ani. La canalul România TV, această cifră procentuală a fost de 54,7%. Digi24 se poate lăuda cu un public ceva mai tânăr: 30,2% reprezintă telespectatorii cu vârste de peste 65 de ani. Percepția că TVR 1 este o stație a vârstnicilor este total greșită.
Studiile arată că, în prime-time, 39,8% au fost persoane de peste 65 de ani la TVR 1, cifră procentuală mult mai mică decât la Antena 3, România TV și B1 TV (50%).
1 din 200 de telespectatori ai Realitatea TV are între 18 și 24 de ani
Cum stau televiziunile de știri cu tinerii? Prost. Dar nu e vina tinerilor. În primele trei luni ale acestui an, cifrele procentuale ale tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani din totalul audiențelor naționale ale televiziunilor de știri au fost:
- România TV – 2%
- TVR 1 – 2%
- Digi24 – 1,7%
- Antena 3 – 1%
- B1 TV – 1%
- Realitatea Plus – 0,4%
Adică, 0,4% din audiența în prime-time a televiziunii Realitatea Plus a fost reprezentată de persoane cu vârste în 18 și 24 de ani. (Audiența Realitatea Plus a fost de 99.000 de telespectatori pe minut, în prime-time, ianuarie – martie 2021.)
Profilul telespectatorilor la televiziunile de știri arată că publicul tânăr nu este „operator” de telecomandă, în timp ce seniorii își „rezervă” locurile în fiecare seară în fața micilor ecrane. Spre deosebire de canalele de știri, cele trei mari televiziuni comerciale – PRO TV, Antena 1 și Kanal D – au un public echilibrat pe toate categoriile de vârstă, fiind astfel cele mai căutate/dorite stații de către investitorii în publicitate.
Digi24 are cea mai mare pondere din audiența sa generală (92.000 de telespectatori pe minut) cu persoane având studii superioare: 52%. Structura publicului pentru acest indicator de educație (studii superioare) arată astfel:
- B1 TV – 40,7%
- Realitatea Plus – 35,6%
- Antena 3 – 28,2%
- TVR 1 – 24,8%
- România TV – 18,3%
Adică, 18,3% din publicul România TV (prim-time) are studii superioare, audiența națională a stației fiind de 501.000 telespectatori pe minut, în primele trei luni ale acestui an, cea mai mare pe nișa televiziunilor de știri. România TV are cea mai mare cifră procentuală de persoane cu educație medie (liceu): 55,6%.
Televiziunile de știri, în sondajele de audiență, par să fie niște centre rezidențiale pentru seniori. Viața tinerilor este în altă parte…
Epilog – Ratingul e la putere
Pentru a nu zăpăci publicul cititor al ziarului Libertatea cu cifre despre profilul publicului telespectator al televiziunilor de știri, precizăm audiențele stațiilor de știri în prime-time, la nivel național, în primele trei luni ale anului 2021, pentru că ratingul este la putere și este mai ușor de reținut:
- România TV – 501.000 de telespectatori/minut
- Antena 3 – 358.000 de telespectatori/minut
- Realitatea Plus – 99.000
- Digi24 – 94.000
- B1 TV – 72.000
Aleph News – 9.000 telespectatori/minut (Cu o audiență foarte mică, profilul telespectatorilor Aleph News intră în marja de eroare.)
TVR 1 a avut un rating (onorabil) de 161.000 de telespectatori/minut, dar de nouă ori mai mic decât PRO TV (1.480.000) și de trei ori mai redus decât România TV.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!