Coplata. Sau când Guvernul Cîțu mai face un pas spre privatizarea sănătății pe banii noștri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Victor Costache a demisionat din funcția de ministru al sănătății pe 26 martie 2020, la nici două săptămâni de la declararea stării de urgență și instalarea crizei sănătate. Nu avea nici un motiv să rămână la minister pe vremuri de pandemie, iar „misiunea” lui fusese parțial îndeplinită - ordonanța de urgență la care lucrase și care privatiza o parte din programele naționale de sănătate fusese adoptată într-o ședință-maraton nocturnă de guvernul PNL. Acum Guvernul Cîțu se pregătește de o nouă lovitură în favoarea privaților: coplata.
Pandemia a trecut, greul a rămas în urmă și Victor Costache a revenit în peisaj pe 1 februarie 2021. De data aceasta, în calitate de consilier onorific pe sănătate al premierului Florin Cîțu.
Coincidență sau nu, câteva luni mai târziu, Florin Cîțu semnează de unul singur un proiect de ordonanță de urgență care face un pas mai departe în direcția inițiată în ianuarie 2020 sub șefia lui Costache - sub pretextul plafonării, legiferează suplimentarea cu 10% a numărului de paturi contractate de spitalele private. Ca și în ianuarie 2020, totul sub stindardul libertății de a alege a pacientului.
Simpla posibilitate de a putea opta între spitalele publice și cele private nu este o idee greșită - în Franța, țara cu unul dintre cele mai performante sistem de sănătate din lume în ultimii ani, pacienții pot opta între spitalele private și cele publice, cheltuielile fiindu-le rambursate de către stat. Dar pentru ca lucrurile să funcționeze ca în Franța e nevoie de minimum două chestiuni - prima e finanțarea adecvată a sistemului medical, ceea ce ne lipsește cu desăvârșire, întrucât dintre toate statele membre UE, România alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB sistemului de sănătate. Doi, modelul francez presupune legi și reglementări în interesul pacientului. La noi reglementările sunt întru profitul privaților.
Și așa ajungem la a doua mare problemă legată de proiectul de OUG semnat de Cîțu - introducerea coplății sau, mai exact, a contribuției personale suportate de către asigurați.
Simplu și pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că atunci când eu, pacient plătitor de contribuții de sănătate, voi merge la un spital privat, spitalul privat va fi îndreptățit legal să primească bani din două surse pentru spitalizarea mea - o dată de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNAS și a doua oară din buzunarul meu.
Rezultă, desigur, că eu, pacientul asigurat, voi plăti de două ori - o dată asigurarea de sănătate și a doua oară contribuția personală. De ce? Pentru că, susțin furnizorii privați de servicii medicale, banii decontați de Casă nu acoperă costul real al serviciilor. Bun, și dacă nu acoperă, de ce semnează furnizorii privați contracte cu CNAS? Nu există nici o obligație a unui furnizor de servicii private de sănătate să încheie contracte cu Casa! De ce se bagă privații într-o afacere păguboasă? Să fie pentru că banii de la stat nu sunt totuși atât de puțini? Sau să fie pentru că în capitalismul post-comunist orice afacere de succes se face direct sau indirect cu bani de la stat?
Cert e că privații nu se mulțumesc cu deconturile efectuate de CNAS și vor să perceapă o contribuție personală de la noi, de la asigurați. Contribuție care poate urca până la cer, pentru că nu există nici o prevedere care să limiteze coplata. Cine nu își va putea permite să plătească această contribuție individuală va avea o singură opțiune - boala sau poate chiar moartea. Pentru că opțiunea de a merge la un spital public va deveni inexistentă.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, în care numărul de paturi decontate privaților de CNAS va tot crește, posibilitatea de a opta între un spital public și unul privat va fi una scriptică.
Spitalele publice, unele deja cronic sub-finanțate, vor primi și mai puține fonduri ca urmare a creșterii deconturilor făcute de CNAS către privați, ceea ce va însemna, pe termen mediu și lung, moartea lentă a unora dintre ele. Exact așa cum lent, dar sigur a ajuns doar o posibilitate scriptică efectuarea de investigații medicale gratuite în sistemul public după ce statul a permis pacienților asigurați să facă o serie de investigații medicale în sistemul privat, în contul asigurării publice. Acum trei ani, peste 80% din fondurile pentru laboratoarele medicale se duceau către privați.
Un comunicat al CNAS ne amintește că de fapt contribuția personală e o reglementare mai veche, al cărei termen de aplicare a fost prorogat în mai multe rânduri. Așa e - introducerea coplății e moștenirea toxică a ministrului Sorina Pintea și a Guvernului Dăncilă. Doar că coplata a fost prorogată în repetate rânduri.
Dacă acest Guvern urmărea interesul pacientului și nu profitul privaților putea fie proroga în continuare aplicarea coplății, fie modifica infama Ordonanță de Urgență dată de Guvernul Dăncilă în aprilie 2019 prin care coplata a fost introdusă. Doar că la fel ca și Guvernul Dăncilă, la fel ca și Guvernul Orban, nici Guvernul Cîțu nu urmărește interesul pacienților.
Din contră, în locul prorogării sau chiar a eliminării complete a coplății, suntem anunțați de Adrian Gheorghe, președintele CNAS, că urmează noi pași în sensul extinderii acesteia. „După ce vom analiza efectele contribuției personale pentru serviciile în regim de spitalizare și vom corecta eventualele disfuncționalități de aplicare, anul viitor vom putea extinde implementarea contribuției personale și pentru unele servicii medicale acordate în regim ambulatoriu pentru specialități clinice și paraclinice”, ne spune Gheorghe. Cu alte cuvinte, nu se termină aici, ce e mai rău urmează.
Strategia demantelării sistemului public de sănătate pentru a face loc privaților e una a pașilor mărunți. Nu mai comite nimeni eroarea președintelui Băsescu, care a încercat privatizarea sănătății dintr-o dată, printr-o singură lege. Mai întâi, Pintea a permis coplata, care o vreme s-a aplicat doar analizelor și investigațiilor medicale. În 2020, Costache a forțat extinderea coplății la pacienții programelor naționale de sănătate.
În 2021 Cîțu extinde coplata la serviciile în regim de spitalizare, iar în viitorul apropiat el sau altul o va extinde și la serviciile medicale în regim ambulatoriu, așa cum ne anunță Adrian Gheorghe. Broasca care fierbe la foc mic nu sesizează pericolul mortal. Când îl vom sesiza, va fi prea târziu - vom fi deja fierți. Sistemul public de sănătate va fi o amintire.
S-ar crede că pandemia ar fi trebuit să ne învețe niște lecții, printre care și aceea că sănătatea nu e o chestiune individuală. Problema mea de sănătate poate deveni, ca în cazul COVID-19, problema ta de sănătate și apoi problema noastră, a tuturor. Tocmai din acest motiv, sănătatea nu poate fi transformată în marfă, ea trebuind să fie un bun public accesibil tuturor, indiferent că sunt bogați sau săraci.
Un sistem de sănătate accesibil, care să nu condiționeze accesul la servicii medicale de bani, indiferent că vorbim de șpagă sau coplată, nu e doar o chestiune de solidaritate cu cei nevoiași. E și o formă de egoism luminat, prin care înțelegi că binele celor din jur se traduce în ultimă instanță printr-un bine individual mai mare, că sănătatea ta are de câștigat dacă cei din jur sunt și ei sănătoși.
În mod evident, însă, nici măcar pandemia nu a reușit să ne scoată din paradigma unui interes individual îngust, în care profitul e mai presus de orice, chiar și decât propria sănătate, chiar și decât propria viață.
foto: Guv.ro
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
