Opinie de
Costi Rogozanu
Toate articolele autorului

Pandemia a declanșat și o olimpiadă a bunelor intenții, concursuri de bunătatea a sufletului. Însă treaba e simplă. Nu te faci bine dacă te uiți la milionar sucevean Ștefan Mandachi cum se filmează cu drona când vinde filantropic centimetri simbolici. Când Becali îți aruncă euro nu îți aruncă drepturi sau demnitate. O societate mai bună nu se poate crea fără taxe.

Două analize despre viața României în și după pandemie mi-au atras atenția. Unul dintre ele sigur v-a trecut pe sub ochi, pentru că a generat o întreagă isterie, generată de USR care a umplut netul de meme cu câta salariul are șeful Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV). Are salariu foarte mare, ok, dar mai și citim ce produc oamenii ăia? Că poate ajută.

În lucrarea “Pandemia și standardul de viață”, semnată de un grup de cecetători ICCV, institut care face parte din Academie, apare timid și o propunere de taxă de solidaritate. Oamenii care freacă statistici și date toată ziua și-au pus întrebarea simplă: bă, dăm, ajutăm, dar din ce bani, de unde îi luăm? Nu e vreun studiu complex, e o provocare sfioasă a unei idei hegemonice: aceea că taxele sunt comuniste și ne omoară copiii.

Am reușit un miracol în ultimele decenii: până și aceia dintre cei mai săraci sau dintr-o clasă de mijloc ruptă în coate din societatea noastră îți vor explica nocivitatea taxelor. Sunt oameni care nu își văd interesul din cauza ochelarilor ideologici. Toată ziua asta auzim: ca să ai și tu ceva, trebuie să te așezi ca o pisică pe lângă o masă bogată și să aștepți. Asta e toată filozofia românească despre societate în mileniul 3. Complex.

Pandemia a generat câteva forme de urlete. Țipetele celor amendați, țipetele celor care au nevoie de muncă pentru trai pentru o zi pe alta și, normal, țipetele privilegiaților. Ăștia din urmă se aud cel mai tare. Pe de o parte dau SMS-uri filantropice și-și fac campanie sufletului lor pe YouTube sau Insta, de cealaltă parte urlă după scutiri și ajutoare de la stat.

Cumva era mai onest pe vremea lui Boccaccio. Când venea ciuma în secolul 14, ăia măcar se retrăgeau la țară și-și spuneau povești. Săracii nu existau în capul lor. Oricum ciuma omora pe capete săracii, dar nu a omorât niciodată sărăcia. În epoca Instagram, averile se fac filmându-te, adunând inimioare și urlând că ce mare luptător antisistem ești tu. Nu, nene, dacă ai strâns milioane în țara asta ești sistem, nu antisistem, resemnează-te cu asta.

Când apare o propunere de taxare, imediat apar argumente “beton”. Păi, oricum se fură, de ce să dăm taxe? Răspuns: pentru că se va fura și mai mult. E ca întrebarea celebră: “De ce să dăm bani la spitale, mai bine mă duc la privat?!”. Răspuns: ok, 5.000 de euro apendicita, 100.000 cancerul, dacă ai probleme, scoate banul.

Un argument cu care pare toată lumea de acord e că n-avem digitalizare ca lumea. Avem o mare problemă: deși avem taxe mici, de paradis fiscal pentru venituri mari, nici pe alea nu le putem aduna. Capcana e să crezi că, dacă digitalizezi, ai rezolvat problema cealaltă: că vei putea avea vreodată Românie “normală” fără să-ți educi marii deținători de averi și proprietăți să-și plătească o cotă socială corectă. Ți-ai găsit: la noi toți se cred o combinație de Einstein cu Robin Hood. Degeaba îi explici că, și ca să-i livrezi lui 20 de angajați cât de cât performanți, noi toți am cheltuit câte ceva, că parte din averea lui e produsă dintr-un efort social, el va avea mereu impresia că a rupt gardul capitalismului cu o idee-tanc.

Să ne întoarcem la studiul ICCV. De unde pornim? Avem cele mai mici cheltuieli publice raportate la economie, din UE. Nu mai zic de alea sociale. Marea parte din venituri fiscale vin din MUNCĂ (contribuții sociale, impozit pe venit) și din consum (TVA, accize). Să repetăm: cei care țin țara asta cât de cât pe linia de plutire sunt angajații cu taxele din veniturile lor mici și multe. Angajatorii spun că e de ajuns că le-au oferit primilor oportunitatea de a munci. 

Ne bazăm pe modelul “mâna de lucru ieftină”. Dar populația îmbătrânește, acest model e falimentar pe termen mediu. Atenție, ponderea muncitorilor calificați s-a redus cu 18% în ultimele decenii. În ritmul ăsta, în 20 de ani vom fi forțați să adoptăm modelul feudal cu șerbi și boieri, pare cel mai viabil.

Duduie contractele, nu și salariile. După criza din 2010, am găsit soluția: plătim salariatul prost, dar îi dăm posibilitatea să aibă mai multe contracte mai mici. Așa că avem miracolul creșterii numărului de contracte de muncă, dar numărul de angajați a rămas același.

Deși ne bat la cap “analiștii pă economic” că vrem soarele de pe cer, ponderea salariilor în PIB a crescut cu doar 2% într-un deceniu după atâta scandal că “se dau pomeni”. România oricum avea cele mai mici procente din UE.

Numai 25% dintre salariați iau peste salariul mediu (adică peste 3.000 de lei), spun cei de la ICCV, după un studiu al lui Florin Georgescu de la BNR. Destui dintre ei sunt bugetari, așa se explică și războiul civil înfundat care se dă de câte ori vine vorba de o mărire de salariu public. Pentru că angajații din privat vor un soi de justiție divină în loc să vrea condiții măcar ca la stat. Iar mulți bugetari fac ochii mari când le spui că sunt privilegiați: uită-te ce e în privat și dup-aia văicărește! Până când aceste două fronturi fals separate nu se unesc, o să ai această comedie tristă în care suspiciunea e regină.

Propuneri bune dinspre ICCV:

Să se universalizeze accesul la sănătate publică. De acord, în ultimii 10 ani, deși vânturăm o Constituție cu acces universal la sănătate, de fapt am lăsat milioane de oameni pe dinafară. Sistemul public de sănătate riscă să devină și el un sistem exclusivist.

Tot venitul peste 3.200 de lei (adică salariul mediu în 2020) se impozitează, mai scrie ICCV. De acord. Mai ales că e o formă progresivă de impozit. Nu există excepții: cine trece de prag plătește impozit și gata, impozit care crește dacă venitul e mare și foarte mare. Doar asta poate ajuta celelalte măsuri necesare: mărirea indemnizației de șomaj, mărirea pensiilor mici, un venit minim garanta mai corect distribuit etc.

Cu ce nu sunt de acord? Acest impozit de solidaritate e prevăzut pe termen limitat: cel mult anul ăsta. Cu alte cuvinte, după ce ne arată eroziunea sistemică venită din cota unică și impozitare prea mică a averilor, cercetătorii ne spun că ne putem vindeca toți luând o aspirină: adică o solidaritate de câteva luni. Mișcarea trebuie să fie mult mai amplă și permanentă. Aștept să văd ce partide vin cu programe viabile de aplicare a unui impozit progresiv, că avem alegeri, doar n-ați uitat! 

Nu-mi place propunerea amânării creșterii pensiilor, propusă de ICCV. S-a votat o lege în 2019. Populistă, cum o fi ea. O poți modifica, dar nu schimba ideea că pensiile mici trebuie să fie mai mari! Să se facă o creștere progresivă, de exemplu! Adică cei care au peste pensia medie să nu beneficieze decât de creșteri mici sau deloc. Cei cu pensii mici să ia toată mărirea propusă.

Sigur că nu  e normal ca unul cu o pensie de 3.000-4.000 de lei sau de euro, că sunt și din ăștia, să aibă același procent de creștere precum cei cu 1.000 de lei. Aici s-a văzut cât de prost a gândit PSD legea. Bine că s-a gândit să dea, spun unii. Eu spun că, dacă dai fără să vezi că ai crescut groapa inegalităților, comiți tot o nedreptate socială.

Același efect teribil s-a produs când ai mărit salariul minim, pensii, salarii bugetari (foarte bine!), dar ți-ai amintit că ai o clasă de bogătani de apărat și i-ai mai scutit de o serie de taxe. Chestia e că e și mai greu să-i ceri PNL-ului să gândească un astfel de impozit. Mai ales după ce au urlat că taxa egal crimă.

Nu-mi place deloc ideea plății amenzilor cu zile de muncă, propusă de ICCV. Oricum amenzile au lovit comunități sărace mai ales. Oricum a fost sinistră ideea polițienească de a combate pandemia cu amenzi de zeci de ori mai mari decât salariul minim. Convertirea în muncă nu rezolvă mai nimic. Așa cum dreptul de a contesta prin tribunale, mai ales după decizia CCR privind amenzile, tot nu e o soluție pentru cei care nu au venituri nici să treacă strada.

De ce atacul USR e stupid

La toate astea, singurul răspuns public a venit din partea USR cu o campanie pe Facebook legată de veniturile șefului ICCV, Cătălin Zamfir, care depășesc 4.000 de euro pe lună cumulate, 7.000 de euro cu tot cu veniturile soției. Sigur, putem discuta inegalitățile din sistemul academic și universitar, e chiar urgent. Dar să ataci un studiu cu salariul șefului institutului e stupid. Omul măcar poate să-și justifice veniturile, sunt la vedere. Și măcar a girat un studiu  în care se autopropunea spre impozitare. Familiile milionare ale unor useriști “specialiști pă economic” nu ar putea explica de unde au ajuns la bogăție imediat după ‘89 și nici nu vor să audă de o taxare mai justă.

Să anulăm bacalaureatul și evaluarea națională?

A doua lucrare de care vă spuneam este “Educația în timpul pandemiei”, o analiză de politici publice scrisă de Bogdan Florian și Sebastian Țoc. 

Cei doi propun anularea evaluării naționale (cea de după clasa a VIII-a) și a Bac-ului, măcar anul ăsta. Mai bună e evaluarea continuă, spun ei, și au și argumente pentru asta. Vezi notele elevului din ultimul ciclu și primește calificativul final în funcție de ele. Din nou, diverși isterici au sărit: se încurajează incompetența!

Pentru mine, toată poveștile cu supravegherea feroce a unor examene într-a VIII-a sau a Bac-ului nu sunt decât exhibiționisme ale unui sistem neputincios. Așa cum dăm amenzi mari pentru că nu putem avea grijă de oameni altfel, tot așa am făcut un sistem de educație injust, iar apoi am organizat examene Big Brother cu supraveghere feroce, ca să arătăm cât de prost ne-am educat copiii.

Oricum, soluția a început să fie, de la an la an, implicită: noi dăm subiecte mai ușoare, ca să treacă totuși mai mulți; iar elevii nepregătiți nici nu se mai înscriu la Bac sau la evaluare, și iată cum cresc procentele de absolvenți!

Moraliștii feroce ai nației ne spun că e bine. Astea sunt examene de umilire a “incompetenților”. Este o probă anticorupție! Și alte blabla-uri. Eu nu știam că Bac-ul e un soi de arest preventiv.

Cercetătorii spun o chestie clară. Învățământul românesc era oricum măcinat de nedreptăți și inegalități. Ele au crescut pe vremea COVID. Cei care n-aveau net înainte nu și-au băgat net nici după. Apoi, avem încă mari probleme cu programul de sănătate și igienă în școli. Deci ar trebui anul ăsta să ne bazăm mai mult pe evaluarea din ultimii 4 ani pentru copii. Poate reușim să nu comitem nedreptăți și mai mari.

Motive: Cadrele didactice nu erau educate suficient pentru învățământ la distanță. Abandonul școlar era oricum mare, cu o diferență foarte mare între rural și urban – acum am avut abandon organizat. 37% dintre copiii sau tinerii până în 24 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială – iar Ministerul Educației nu își asumă asigurarea accesului gratuit la educație pentru toții copiii, deși e un drept constituțional. Mai sunt și alte argumente, la fel de bune.

Inegalitățile între cei cu venituri și cei fără au crescut de la COVID. Cei cu venituri s-au putut pregăti, ceilalți au avut acces și mai slab. Ăsta e motivul șoc al propunerii: de ce să mai organizăm examene mamut? Ca să vedem că nu am reușit să ne facem lecțiile?

Oricum educația în România trebuie să rezolve toate cataclismele sociale din ultimele 3 decenii. Copii lăsați singuri de părinți plecați la muncă, copii flămânzi (pentru care “cornul și laptele” însemna o masă bună, care a lipsit în ultimele două luni), discrepanțe și segregări sociale între școli, abandon școlar teribil etc. De ce ținem neapărat să mărim aceste inegalități și prin examen direct?

Propunerile celor doi cercetători trebuie băgate în seamă măcar pentru anul viitor. Criza COVID nu e încheiată. Și se pare că singurul plan e să ne educăm copiii prin telefon și dup-aia să-i examinăm drastic cu masca pe față. 

În loc de concluzie: Văd că dinspre putere vin doar idei crețe despre cum să ne turnăm unii pe alții dacă n-avem mască. Să ne mai luăm și în serios. Că dezbaterile momentului sunt cu Cataramă care vrea să ia COVID. Propunerea mea e să ia COVID și să se trateze în limita salariului minim. Ăla sport extrem.

La 4 ani era declarată„cea mai frumoasă fată din lume”.Cum arată la 18 ani fiica fostului fotbalist
GSP.RO
La 4 ani era declarată„cea mai frumoasă fată din lume”.Cum arată la 18 ani fiica fostului fotbalist
Horoscop 3 iunie 2020. Balanțele se lovesc de câteva complicații, Taurii au probleme financiare
HOROSCOP
Horoscop 3 iunie 2020. Balanțele se lovesc de câteva complicații, Taurii au probleme financiare