De ce a „căzut” Parlamentul atât de ușor în fața protestatarilor AUR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Câteva observații la cald despre asaltul antivacciniștilor de la Parlament.
În primul rând, problema de fond: perimetrul exterior al Palatului Parlamentului este o struțocămilă totalitar-democratică. Casa Poporului a fost gândită de un dictator de factură nord-coreeană. Este un monstru ridicat pe baza paranoide, care conține buncăre antiatomice și tuneluri de evacuare, înghițind astfel tot Dealul Arsenalului, care era oricum – de la nașterea Bucureștiului până în perioada antonesciană – o zonă defensivă cu depozite militare și pasaje secrete. Un astfel de perimetru uriaș putea fi păzit corespunzător în perioada ceaușistă – dacă dictatorul comunist apuca să se mute aici – cu trupe de armată, securitate și cu restricții severe de circulație.
După Revoluție, când Parlamentul și o sumedenie de alte instituții importante (Curtea Constituțională, de exemplu) s-au mutat aici, opțiunea de a păstra tot perimetrul de siguranță gândit în epoca lui Ceaușescu a fost, din punctul meu de vedere, o eroare.
Nu doar pentru că e o risipă de spațiu ilogică într-o societate democratică – nicio o clădire politică din Uniunea Europeană nu este izolată și păzită pe un spațiu atât de mare, cu caracter militar, nu civil – ci și pentru că nu ai cum să protejezi eficient atâtea hectare cu instrumente și reguli specifice unui stat liberal.
În jurul Parlamentului există cam șapte porți de acces – și fiecare dintre acestea ar trebui păzite, în situații de criză, de un dispozitiv format din zeci, poate sute de jandarmi. Apoi, așa-zisul zid de protecție poate fi escaladat ușor – lucru care s-a întâmplat și în trecut, nu numai azi –, ceea ce presupune un dispozitiv suplimentar care să păzească gardul pe toată întinderea sa.
Avem de-a face, în concluzie, cu o clădire de tip totalitar, care trebuie supravegheată astăzi cu mijloace democratice, fără sute de militari cu arma la picior, fără interdiții de circulație, fără folosirea disproporționată a forței. Acest lucru este aproape imposibil.
Un grup bine organizat, cu complici politici din interior care cunosc zona – grup care este decis să treacă de dispozitivul de pază din exterior, va reuși întotdeauna să o facă. Va lua cu asalt concomitent toate intrările, obligând astfel forțele de ordine să se împrăștie și va sări gardul în zone nepăzite.
O protecție reală a Palatului Parlamentului ar presupune reducerea semnificativă a perimetrului de securitate, deci renunțarea la zid și la porți inutile oriunde spațiul este irosit inutil. Zona de siguranță necesară Parlamentului s-ar reduce cu cel puțin 50% în aceste condiții, câștigându-se loc pentru grădini și parcuri.
Trec astfel la a doua observație, pe care am sugerat-o parțial mai sus: faptul că, aparent, am avut de-a face azi cu un grup bine organizat, care beneficia de informații despre topografie și despre dispunerea forțelor de ordine. Din ce am reușit să văd din poze, protestatarii au fost prezenți sau au trecut pe la fiecare poartă de acces, au testat forța fiecărui dispozitiv și au pătrus în zona care e tradițional cea mai vunerabilă – cea de la Senat (tocmai pentru că la Senat există trei porți foarte apropiate una de alta și un spațiu deschis întins, unde zidul poate fi sărit în voie). Vezi și imaginea de mai jos!
Asta nu e o mulțime dezorganizată, ci una bine coordonată și care a urmărit de la bun început să ajungă până la intrarea în Parlament (acolo unde apar cei de la SPP, care nu vor putea fi niciodată depășiți, inclusiv pentru că o ușă de 3 metri e mai ușor de asigurat decât o curte de zeci de hectare).
Nu ar trebui să ne surprindă faptul că avea de-a face cu o operațiune concertată: organizatorii protestului sunt oameni cu experiență în galeriile de fotbal și în mișcări de stradă. Știu cum acționează Jandarmeria și au învățat cum o pot păcăli.
Din punctul meu de vedere, eroarea comisă azi de jandarmi a ținut de lipsa informațiilor. În pregătirea unei astfel de acțiuni, Jandarmeria are instrumente pentru a intui intențiile organizatorilor: are date despre trecutul și profilul acestora și are personal care culege informații în timp real. E greu de înțeles de ce dispozitivul de pază a trebuit întărit după ce răul se produsese deja. Iar acest rău nu poate fi, totuși, trecut cu vederea: vandalizarea unor mașini ale ambasadelor e jenantă pentru orice stat care își asumă din oficiu să asigure protecția reprezentanților diplomatici – indiferent de rang sau țară.
O a treia observație ține de dificultățile cu care ne vom confrunta în reconstruirea Jandarmeriei. Această armă a avut o soartă aparent fericită în epoca lui Dragnea, care – fiind obsedat de faptul că ar fi urmărit de DNA, SRI, SPP (și „asasinii tocmiți de Soros”) – a încercat să o transforme în propriul său serviciu de protecție și informații.
În epoca de vârf a lui Liviu Dragnea, apăreau pe bandă rulantă proiecte de lege care făceau din Jandarmerie ba organ de cercetare penală, ba structură antitero. Pentru loialitatea dovedită, șefii jandarmilor primeau la schimb bugete mărite și scheme generoase de personal (mult umflate în raport cu unități de elită, precum SIAS, care pierdea personal bine instruit pe bandă rulantă din cauza salariilor mici). Așa se face că Jandarmeria a devenit o structură supraîntinsă, care o oferit la 1 Decembrie o serie de dovezi de stângăcie care au făcut savoarea Internetului. Jandarmeria e o structură care trebuie reprofesionalizată după ani întregi de extindere inutilă – iar acest proces, din păcate, pare unul de durată.
Inquam Photos / Octav Ganea
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
