Ce știm concret
Putem lua în considerare câteva elemente constante care se regăsesc frecvent în retorica politică a președintelui american Donald Trump, președintelui ucrainean Volodimir Zelenskiy, președintelui rus, Vladimir Putin, și a liderilor europeni ca să ne putem trasa cel puțin limitele/constrângerile în jurul cărora s-ar putea contura aceste garanții de securitate.
1) Președintele Ucrainei a repetat clar că orice concesie pe care Ucraina ar fi dispusă să o facă într-un eventual proces de negociere cu Rusia este obligatoriu a fi dublată de garanții ferme de securitate oferite de Vest care să descurajeze puternic un posibil viitor alt atac al Rusiei asupra Ucrainei;
2) Președintele Rusiei a repetat ferm că Rusia nu va fi dispusă la concesii dacă Ucraina va fi primită în NATO sau dacă vor exista trupe NATO pe teritoriul Ucrainei (concesii în perspectiva rusească, de stat agresor, ar înseamna încetarea focului pe termen scurt pe teritoriul Ucrainei și începere negocierilor diplomatice pentru un eventual viitor tratat de pace pe termen lung);
3) Președintele SUA a repetat ferm că SUA nu sunt de acord ca Ucraina să devină stat membru NATO, iar garanțiile de securitate oferite Ucrainei vor exclude varianta trupelor americane pe teritoriul ucrainean, în schimb, Trump este dispus ca Statele Unite, împreună cu puterile europene, să ofere garanții de securitate credibile Ucrainei;
4) Cei mai importanți lideri europeni (ai Germaniei, Franței, Italiei, Marii Britanii etc) presează pentru garanții de securitate cât mai puternice posibil oferite Ucrainei, asemănătoare celor prevăzute de celebrul Articol 5 al NATO.
Pe glob, există două state care nu sunt state membre NATO și cărora Statele Unite ale Americii s-au angajat, prin documentate strategice de stat, să le asigure securitatea și cu care au dezvoltat, începând cu anii ’50 și până în prezent, relații politico-militare extrem de strânse: Coreea de Sud, considerat satelit american în regiunea Indo-Pacific și Israel, satelit american în Orientul Mijlociu. Ce ar însemna astfel ca Ucraina să devină satelit american în Eurasia?
Ce presupune modelul garanțiilor de securitate oferite Israelului
Spețele Israel și Coreea de Sud sunt considerate, în contextul geopolitic de incertitudine actual, scenariile pozitive pentru Ucraina și, implicit, pentru UE. La polul opus, scenariile negative ar înseamna ca viitorul Ucrainei să semene cu al Georgiei actuale (al cărui regim politic este favorabil Kremlinului) și Belarus (considerat satelit rusesc cu regim nedemocratic în spațiul ex-sovietic).
Diferența fundamentală dintre modelele garanțiilor de securitate oferite de către americani Coreei de Sud și Israelului constă în existența trupelor americane pe teren, care se regăsesc doar în Coreea de Sud.
„Prelucrată în timpul Războiului din Coreea și codificată în Tratatul de apărare reciprocă din 1953, Alianța dintre Statele Unite și Republica Coreea a evoluat într-un parteneriat strategic global cuprinzător, care servește drept pilon al securității și stabilității în regiunea Indo-Pacific. Peste 28.500 de militari americani sunt staționați în Republica Coreea și colaborează îndeaproape cu armata Republicii Coreea și cu țările membre ale Comandamentului Națiunilor Unite pentru a descuraja și a apăra împotriva amenințării din partea Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord) și pentru a menține Acordul de armistițiu coreean”, începe comunicatul Departamentului de Stat, care explică istoricul alianței americano-coreene în materie de apărare.
În schimb, comunicatul Departamentului de Stat, care explică istoricul parteneriatului dintre Statele Unite și Israel, pune accent nu pe rolul trupelor americane pe teren, ci pe sprijinul financiar consistent oferit armatei israeliene pentru a deveni una performantă: „Sprijinul ferm pentru securitatea Israelului a constituit o piatră de temelie a politicii externe americane pentru fiecare administrație a Statelor Unite, încă de la președinția lui Harry S. Truman.
De la înființarea sa în 1948, Statele Unite au acordat Israelului peste 130 de miliarde de dolari în asistență bilaterală axată pe abordarea amenințărilor noi și complexe la adresa securității, pe reducerea decalajelor în ceea ce privește capacitățile Israelului prin asistență și cooperare în domeniul securității, pe creșterea interoperabilității prin exerciții comune și pe sprijinirea Israelului în menținerea avantajului său militar calitativ.
Această asistență a contribuit la transformarea Forțelor de Apărare Israeliene într-una dintre cele mai capabile și eficiente armate din lume și a transformat industria militară și sectorul tehnologic israelian într-unul dintre cei mai mari exportatori de capacități militare la nivel mondial”, se arată în comunicatul american.
Luând în calcul condițiile și constrângerile expuse mai sus în privința Ucrainei, cel mai probabil scenariu pozitiv pentru acest stat aflat sub atac rusesc ar fi transformarea lui într-o adevărată fortăreață militară, pe model israelian (nu ar presupune trupe americane permanente pe teren), sprijinită masiv financiar în domeniul militar atât de SUA, cât și de UE și alte state europene, inclusiv Turcia, astfel încât Ucraina să reușească să își capaciteze singură forțele militare de descurajare împotriva amenințării rusești.
Aceasta ar înseamna transformarea Ucrainei într-un stat militarizat, cum este, de altfel, și Israelul, care să funcționeze pe baza principiilor economiei de război (dezvoltarea masivă a industriei de apărare) și armată obligatorie de lungă durată pentru cetățenii ucraineni, inclusiv pentru femei. În această cheie ar trebui decodate și recentele declarații ale lui Zelenski, în care anunța, după întâlnirea de la Washington cu Donald Trump și liderii europeni, că garanțiile de securitate pentru Ucraina vor include achiziționarea unui pachet de arme americane pentru Ucraina.
„Există într-adevăr un pachet cu propunerile noastre în valoare de 90 de miliarde de dolari”, a spus Zelenski. „Și avem acorduri cu președintele SUA că, atunci când exporturile noastre vor fi deschise, ei vor cumpăra drone ucrainene. Acest lucru este important pentru noi.”
Contracte de armament versus garanții de securitate
Rapoarte anterioare sugerează că Ucraina ar promite să cumpere arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari finanțate de Europa – o afacere profitabilă pentru furnizorii americani – tot ca parte a unui acord pentru a obține garanții din partea SUA pentru securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia. Acest lucru ar mai însemna că strategia UE referitoare la dezvoltarea industriei de apărare europene ar trebui să fie armonizată cu interesele industriei de apărare ucrainene, astfel încât cele două industrii să se dezvolte simultan și cu respectarea intereselor ambelor părți.
Financial Times a mai dezvăluit că Ucraina și SUA ar încheia, de asemenea, un acord în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru producerea de drone împreună cu companii ucrainene. În fapt, toate aceste indicii arată că președintele ucrainean încearcă să încurajeze și să adapteze pentru Ucraina modelul israelian.
Garanțiile de securitate oferite de Vest ar mai putea presupune un anumit tip de acord negociat între americani, europeni și ruși privind atacurile aeriene asupra Ucrainei. Sprijinul aerian oferit Ucrainei ar putea lua multe forme, cum ar fi sisteme de apărare antirachetă sau avioane de vânătoare care să impună o zonă de interdicție aeriană. Putin ar avea nevoie să vadă, la schimb, beneficii economice suficiente (inclusiv ridicarea sancțiunilor) și o relație mai puternică cu SUA.
Acest scenariu ar mai însemna că președintele Zelenski nu va obține nici aderarea la NATO, nici restabilirea integrală a teritoriului Ucrainei. Crimeea, cel mai probabil, ar putea fi cedată oficial Rusiei și anumite părți teritoriale din Donbas.
80% din teritoriul rămas Ucrainei, care se află sub controlul Kievului, ar rămâne pe o traiectorie democratică și de continuare a procesului de integrare europeană, alături de Republica Moldova. În același timp, Ucraina nu ar beneficia de garanții de securitate absolute de prevenire a unor eventuale viitoare alte atacuri rusești, cum, de alfel, nici Israel nu beneficiază de astfel de garanții în Orientul Mijlociu.
O altă linie roșie care ar trebui urmărită cu atenție în această perioadă sunt interesele economice strategice ale Statelor Unite în tot spațiul ex-sovietic. Cu cât interesele pragmatice americane de afaceri vor fi mai puternice, cu atât implicarea Statelor Unite în menținerea păcii și stabilității în regiune va fi mai consistentă.
Deși au trecut câteva luni de la semnarea Acordului pentru minerale dintre Statele Unite și Ucraina, iar dezbaterea publică și-a mutat atenția de la efectele acestui acord, interesul Vestului ar fi ca viitoarele negocieri teritoriale privind zonele ocupate în timpului acestui război de către forțele ruse să afecteze cât mai puțin viitoarele investiții americane în acea zonă. Mai exact, dacă vor exista cedări teritoriale din partea Ucrainei, ele să nu se facă în acele zone unde americanii văd mari interese de afaceri.
Mai mult, ar fi nevoie de o strategie economică cuprinzătoare pentru întreaga regiune extinsă a Mării Negre, în materie de energie, care să lege într-un plan comun interesele privind exploatările din Marea Neagră de interesele americane privind Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională, recent parafată la Washington, un coridor strategic care va trece prin Armenia, conectând Azerbaidjanul cu enclava sa Nakhchivan.
Infrastructura, care va include linii de cale ferată, rețele energetice și conexiuni digitale, va fi operată de un consorțiu de companii americane în baza unei concesiuni pe 99 de ani, cu promisiunea de a menține în același timp suveranitatea armeană deplină asupra teritoriilor afectate.
Având în vedere incertitudinea ce caracterizează doctrina de politică externă a Administrației Trump 2.0, care își consolidează relațiile cu alte state nu în baza valorilor democratice comune, ci strict din rațiuni și interese pragmatice, tranzacționale, tot procesul privind negocierea de pace, din acești ani, ar trebui să urmărească această logică a relațiilor internaționale extrem de cinică: ce are de oferit regiunea Mării Negre americanilor pentru a-și cumpăra, la schimb, pacea?
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f99e222078ba5b49434681ddbc32470b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0297f71e586bf48f671a4a6b0d95e90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4ca81db85499ed11ecc3a194044b240b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e264044860f878b4b04702774518a6f2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e6c859044f2c4d5710affc13ff350257.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2394066142de6999aa129c91e11dfb39.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_8309d48706d9e84fe52991e547e2ec3a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1c094ee349273a90e40e0f6dfc145e3e.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_4d6835ea95c163693f1c4d29f0f2fe6d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_f90a94ba1c290d21500eb18aa8c2105d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5629abccd44d93110c510b8a3fdd6c2c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c6ac615976bd6aa1c5d621933436c311.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b05286584c5c2f9656f6c876b0719084.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1845e61d80698290c6c609bb54305852.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_a5224c7529cd82b972a17e3cc0cadc74.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_8fe27a589d45f109f01ad019f009e976.jpg)
Politic
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_a624061dc3efb241dcb2b93d375d30b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1c3516ef3cbc45b7a8d5b3e13c15aae0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_c9646ad6c2d5657ee18465e364b372ab.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/volodimir-zelenski-si-donald-trump.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_8338b25149683afbd8d7612cb8a7077e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_ac51605fef1ecd0c0f1d3bd7e691f5c1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/1x1-poza-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cornel-amariei.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_f016ee7ccc41ab0b7c0a9b66cbc6f22c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_fbfd5207503a1b97fa68da77253cc8be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/06052026-5-stiri-mondene-poza-site-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/dana-rogoz-principala.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_82b077a6fb05194e28f4e207dfd34fa7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_36706130d585c1cb502f717de2b639f5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e4919706ecd771b5d1767e84e9c68c5e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_329867067affed405b29c9c517616d52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_39061be1e38e8c27f9a072b31b0133cd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_84813741b6c9d4d9687b91c6f7a867cb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cristian-tudor-popescu-spune-ca-prezenta-lui-nicusor-dan-la-consiliul-pentru-pace-al-lui-trump-ca-observator-nu-inseamna-nimic-la-clasa-a-doua-e1771183712865.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-nu-demisioneaza-chiar-daca-a-pierdut-sprijinul-politic-al-psd--ministrii-psd-isi-vor-da-demisia-pana-la-sedinta-de-joi-4-e1776709105594.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/bolnavii-de-cancer-foto-envato.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/transplant-dorin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/philodendron-ingrijire.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tillandsia-planta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/bilet-castigator-loto.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ochelarii-de-soare-pe-cap.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/pitigoi-curiozitati.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/oglinda-in-casa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/de-ce-te-trezesti-la-3-dimineata.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sere-flori-bucuresti-p-16-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/protest-santier-mangalia-e1772178819530.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/horatiu-potra.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/incendiu-in-bucuresti-pe-dinicu-golescu-la-un-bloc-aproape-de-gara-de-nord-e1778074330872.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sfantul-iov-bun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-discurs-parlament-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-motiune-guvern-e1777985794268.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8821198-e1777580901335.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.