OPINIE | Guvernul ”ajută” clinicile private cu bani de la pacienți, fără să explice cât și pentru ce dau în plus din buzunar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Executivul a adoptat ieri coplata în sistemul medical privat. Ce înseamnă această coplată? Cum ne afectează? Cum schimbă asta drepturile pacienților? Vom plăti mai mult sau mai puțin? Ce servicii vor fi decontate în acest fel? Vor fi toate? Vor fi doar unele? Nu știm, pentru că nimeni nu a explicat oficial.
Cuprins:
Miercuri, când ordonanța de urgență privind coplata în sistemul privat a fost adoptată, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, nu a venit la briefingul de la Guvern ca să spună ce și cum. Au fost la declarații la Guvern doar Bogdan Trif, de la Turism, Ecaterina Andronescu, de la Educație și Alexandru Petrescu, de la Comunicații.
Dar coplata în sistemul medical privat - cel mai important act adoptat ieri de Guvern - nu a fost explicată.
Bani în plus din buzunar la clinicile private pentru ceva ce plătește și statul
Teoretic, coplata ar trebui să ajute oamenii, pentru că nu vor plăti la clinica sau spitalul privat decât o diferență de preț pentru analizele, consultațiile sau intervențiile de care au nevoie. Este vorba de diferența între prețul liber stabilit de clinică sau spital și suma decontată pentru serviciul medical de către Casa de Asigurări de Sănătate.
Pacienții vor fi informați de acest lucru, vor putea vedea pe site prețurile și vor semna că au luat la cunoștință, spune Guvernul.
Dar cum se va transpune asta în practică?
Prima problemă: la cum este formulat textul din ordonanța de urgență, nu există nicio garanție că spitalele și clinicile private nu vor crește prețurile imediat după intrarea acesteia în vigoare, astfel încât să ia bani și de la stat, și de la pacient.
„Furnizorii privați de servicii medicale care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru servicii aferente spitalizării continue, ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriului paraclinic, potrivit legii, pot încasa direct de la asigurat o contribuție personală pentru serviciile contractate, cu acordul informat prealabil, în scris, al asiguratului în acest sens”, scrie în OUG.
În acest moment, pacienții salariați și pensionari au doar câteva opțiuni:
- fac investigații sau se tratează gratuit în spitalele și clinicile de stat, putându-se declara norocoși dacă nu pleacă acasă cu vreun streptococ sau o altă infecție nosocomială; nu e de neglijat nici faptul că au de stat chiar și trei-patru luni pentru programare, pe liste de așteptare, dacă au nevoie, de exemplu, de un examen RMN sau CT, ori de o colonoscopie pentru care este necesară internare pentru o zi sau pentru mai multe;
- aleg să facă investigații la clinicile private pentru servicii medicale oferite gratuit, care sunt însă decontate tot de Casa de Sănătate. Situație în care, dacă te programezi, în general, în primele cinci zile ale lunii, beneficiezi de serviciile medicale necesare, dacă nu, primești răspunsul: „nu mai sunt fonduri”; chiar dacă ai plătit lunar la stat contribuțiile pentru asigurarea de sănătate, dacă n-ai avut noroc la programare, mai trebuie să aștepți cel puțin o lună;
- se duc la privat și plătesc prețul întreg pentru investigații, tratamente, operații și internare. Aici nu contează cât ai cotizat la stat, ci doar cât plătești pentru serviciul medical.
Prin coplată, statul le dă voie, practic, clinicilor private să crească prețurile pentru serviciile de la punctul 2.
Și acum vor avea pretextele cu acoperire legală: ”în costul unui serviciu medical sunt cuprinse cheltuielile cu manopera medicală, medicamentele, materialele sanitare, utilitățile și alte cheltuieli indirecte”, scrie în nota de fundamentare a OUG.
Situație ipotetică
Să zicem că avem nevoie de mai multe servicii medicale. Acestea costă 600 de lei în oferta clinicilor private, dar Casa de Sănătate decontează doar 500 de lei. Odată cu adoptarea coplății, vom plăti, dacă alegem privatul, diferența de 100 de lei.
Numai că nimic nu ne garantează că prețul pentru un serviciu nu va fi majorat de clinica privată imediat după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, de exemplu, de la 600 la 1.000 de lei. Clinica privată va putea deconta atunci 500 de lei de la stat și va mai cere alți 500 de lei de la pacient.
Ce putem face: achităm aceste prețuri ca să nu ne pierdem programarea sau pentru că nu vrem să mergem în clinicile și spitalele de stat sau alegem sistemul medical de stat.
Nu știm ce intră pe lista de coplată
Acum, după adoptarea OUG, nu știm pentru ce servicii medicale va exista coplată. Tot ce știm e că va trebui să plătim în plus dacă vrem să mergem la o clinică sau un spital privat, pe lângă faptul că plătim contribuții de sănătate prin salariu.
Guvernul nu a dat un termen pentru anunțarea acestor servicii și nici nu a precizat ce prețuri va deconta Casa de Asigurări de Sănătate.
Știm însă sigur că prețurile la privați sunt dictate de piața liberă, astfel că acestea vor varia în funcție de cum vor dori aceștia.
De asemenea, e posibil să varieze de la an la și sumele decontate de stat, în funcție de câți bani are la dispoziție.
Cum văd asociațiile de pacienții coplata la privat: Este o „bomba socială”
Asociațiile care apără interesele pacienților acuză că noua ordonanță de urgență este o ”bombă socială” și spun că prin aceasta se ”desființează” pachetul gratuit de servicii.
Acest pachet a fost menționat în treacăt de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, într-o declarație pentru Europa FM.
„Există situația în care instituțiilor publice li se decontează același tarif pe serviciul medical, dar li se plătește în plus, prin act adițional la contractul cu Casa de Asigurări, cheltuiala de personal, respectiv majorarea. Prin urmare, trebuia să dăm posibilitatea furnizorului privat de a încasa corect contravaloarea serviciului pe care îl prestează. Deci nu în zona gri și la nivelul la care se decontează la stat.Vor fi definite prin norme serviciile la care se va aplica această contribuție personală și nivelul ei, pentru că nu va putea depăși o anumită limită maximă. (...)De asemenea, prin normele (de la Contractul cadru) vom redefini pachetul de bază, astfel încât să aibă acces cât mai mulți pacienți, dar în condițiile pe care sistemul românesc le are în acest moment. Este o necesitate. Pentru un anumit tip de servicii, cu siguranță este nevoie de asigurări suplimentare. Și atunci vom începe să definim aceste lucruri”, a spus Pintea.
Declarația ministrului cere mai multe explicații.
Dacă sunt deja „plăți la gri”, cum spune Pintea, înseamnă că astfel de coplăți se fac și acum, dar ilegal.
Ministrul a vorbit anterior de taxe de spitalizare în clinicile private, dar Guvernul nu garantează că acestea vor dispărea odată cu aplicarea coplății. Piața rămâne tot liberă, iar statul nu se poate implica în politica de prețuri a privatului.
În loc să trimită Corpul de Control să verifice pentru ce serviciile medicale se cere decontare și dacă ele au fost real acordate, Guvernul „albește” legal „zona gri”.
Cinci milioane de angajați plătesc lunar 10% din salariu pentru Sănătate
Din salariul brut al fiecărui angajat, statul reține lunar 10% drept contribuții de sănătate. De acești 10% ar trebui să primești servicii medicale pe toată perioada cât ești angajat sau îți plătești contribuțiile.
În România există cinci milioane de angajați, iar salariul mediu a fost, în luna februarie, 4.819 lei brut, respectiv 2.933 de lei net, adică bani în mână, după reținerea tuturor contribuțiilor datorate statului.
În medie, în luna februarie, fiecărui român angajat i s-au reținut cam 480 de lei din salariu, contribuția pentru asigurările de sănătate. Câți dintre ei au primit în acea lună servicii medicale de 480 de lei?
Statul le consideră însă contribuții pentru asigurări „sociale” de sănătate. Asta înseamnă că din banii încasați primesc servicii medicale și copiii, pensionari, șomeri, care nu plătesc aceste contribuții de sănătate.
Practic, cinci milioane de angajați plătesc pentru serviciile medicale pe care le pot primi gratuit toți cei aproximativ 20 de milioane de români.
Asta înseamnă că acești cinci milioane suportă cheltuielile medicale oferite gratuit la stat pentru ei și pentru alte 3 persoane, iar dacă vor să se trateze sau să se opereze la privat, achită în plus alți bani.
Și mai e ceva: cei cinci milioane de angajați plătesc lunar la stat, dar printre ei sunt unii care nu merg mulți ani la medic sau la spital, deci nu primesc tratamente, nu fac investigații, nu se internează.
Ar putea fi o soluție ca angajații să își poată direcționa cei 10% din salariu către ce sistem medical doresc, de stat sau privat, pentru a ști exact ce servicii primesc de acești bani, cât costă fiecare investigație și fiecare tratament și câți bani s-au consumat din totalul virat? Poate chiar să își schimbe furnizorul de servicii medicale, așa cum își pot acum schimba medicul de familie.
Că în spitalele de stat unde mergi să te tratezi pentru o boală poți lua infecții nosocomiale este o realitate confirmată. Așa au ajuns mulți pacienți să ia în calcul clinicile și spitalele private. Românii așteptată de mult timp ca Guvernul să construiască spitale la standarde occidentale, în care chiar să poți să te tratezi fără niciun risc. Abia atunci spitalizarea la stat ar putea concura cu internarea la privat, care vrea coplată, ca să primească, cum spune ministrul Sănătății, „contravaloarea corectă a serviciului pe care îl prestează”.
