S-a schimbat România în bine?

The New York Times dedică României și filmului „Colectiv” un articol în ediția sa de miercuri, 31 martie. Kit Gillet, corespondentul ziarului în România, culege mai multe opinii, iar perspectiva aglutinată de jurnalist e, mai degrabă, una în tonuri de gris închis. Îmi permit o altă părere, simplă părere. Când are mize majore, cum au fost aderarea la NATO, la UE sau, mai recent, nevoia de pornire a schimbărilor în sistemul de sănătate, românii găsesc resurse să formeze ceea ce gânditorii din political science numesc „adevăratele majorități sociale de acțiune” (Pierre Rosanvallon).

Consensul negativ e ușor de format. Cel pozitiv, mult mai greu. Și nu ține de rezultatul alegerilor. Avem un exemplu. Peste 250.000 de oameni din sistemul sanitar, medici, asistente, biochimiști, laboranți și alte zeci de profesii, au beneficiat de dublarea și triplarea veniturilor în ultimii cîțiva ani.

Puține țări se pot lăuda cu un asemenea consens și efort îndeplinit în politica economică. Căci asta e scara la care discutăm. Și nu e meritul unui partid, ci al tuturor. Guvernul tehnocrat le-a mărit medicilor plata gărzilor în 2016. Mai apoi, PSD-ALDE-UDMR au mărit decisiv salariile în toate spitalele publice. Apoi PNL-USR-PLUS-UDMR au continuat bonusarea personalului din sănătate.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Înainte să strigăm „Și, ce?!”, să ne gândim cum ar fi arătat pandemia cu o migrație a personalului sanitar în ritmul de până la aceste măriri. România se schimbă. În anii neîncrederii, reușim, totuși, să împingem lucrurile înainte. Pentru că, așa cum scria un alt ziar american, din Baltimore, tot despre România, vocea celor care se opun corupției sau decăderii are capacitatea de a fi mai puternică. Dacă se implică. Valabil pentru orice altă democrație. 

Urmărește-ne pe Google News