Tema cu care Biden vrea să îl bată pe Trump: lupta împotriva noului fascism

Proaspăta controversă privind ideile neofasciste diseminate de Trump poate fi un start al campaniei electorale dintre el (încă nedeclarat oficial de către Partidul Republican ca fiind candidatul GOP pentru prezidențiale) și președintele democrat în exercițiul funcției, Joe Biden. Cu atât mai mult cu cât tema luptei politice împotriva noului tip de fascism convine democraților, mulți dintre ei comparându-l ritualic, în ultimii ani, pe Trump cu Adolf Hitler. 

În 2018, de pildă, fostul secretar de stat american, democrata Madeleine Albright  publica o carte împotriva fostului președinte republican intitulată „Fascism: A Warning”. Iar în 2022, președintele Joe Biden declara: „Ceea ce vedem acum este începutul sau clopotul morții filosofiei extreme MAGA. Nu este vorba doar de Trump, ci de întreaga filosofie care stă la bază – voi spune ceva, vorbim de semifascism”. În noiembrie 2023, același Biden l-a atacat pe Trump pentru că a folosit cuvântul „paraziți” pentru a se referi la dușmanii săi politici, spunând că expresia amintește de limbajul din Germania nazistă. 

Politologii explică de ce ideologia MAGA are origini fasciste

Presa americană a argumentat că este posibil ca Trump să nu fi fost direct responsabil pentru postarea acelui video, însă retorica sa din trecut, plină de referințe naziste anulează ipoteza unei simple coincidențe, iar campania ar reflecta mai degrabă profilul candidatului republican. Spre exemplu, în anul 2023, Trump a intrigat o lume întreagă când a spus că imigranții fără documente „otrăvesc sângele țării”, cuvinte care amintesc de formulările lui Hitler, iar în timpul protestelor de la Charlottesville, din anul 2017, organizate de grupări radicale de dreapta, Trump a încercat să scuze extremiștii americani, numindu-i „oameni de treabă”. Recent, același Trump l-a acuzat pe Joe Biden că ar conduce o „administrație Gestapo”. 

Recomandări

Izvoarele din Herculane cu apă gratuită din belșug. Unii iau cu camioneta câte 400-500 de litri: „Vine dintr-un izvor-galerie săpat acum 2.000 de ani”

Încă de la formarea facțiunii MAGA în interiorul Partidului Republican, mulți politologi americani au atras atenția că ideologia grupului politic creat de Donald Trump, care speculează sentimente negative puternice împotriva imigranților, minoritarilor LGBT sau împotriva dreptului la avort al femeilor, este contaminată de idei de origine fascistă. În acest an, National Institute of Health a publicat un sondaj de amploare, reprezentativ la nivel național, care arată că republicanii MAGA sunt mai predispuși decât alții să sprijine violența politică și diferă semnificativ de ceilalți republicani în multe privințe. „Îngrijorarea cu privire la potențialul de violență politică în rândul republicanilor MAGA pare să fie justificată, dar este demn de remarcat faptul că aceștia nu au fost mai dispuși decât alții să se implice ei înșiși în violență. Este nevoie urgentă de cercetări suplimentare asupra factorilor asociați cu disponibilitatea de a comite violență politică pentru a susține măsuri de prevenire eficiente”, concluzionează studiul. 

Politologul Andrew Kolin, care dedică o carte de analiză ideologiei trumpiste, argumentează că declarațiile și politicile lui Trump prezintă o asemănare izbitoare cu scrierile din perioada interbelică ale filosofului german Carl Schmitt, ale cărui teze au susținut fascismul german. În ce ar consta această asemănare? În primul rând, e vorba despre plasarea politicii/liderului politic deasupra legii. În esență, Schmitt a susținut că autoritatea suverană a conducătorului este superioară principiilor de drept rigide și abstracte, mai ales în timpul unei crize, când, potrivit acestuia, conducătorul ar trebui să fie eliberat de constrângerile legale. Atunci când Trump își manifestă disprețul profund pentru sistemul judiciar și cataloghează pe oricine îi punea la îndoială autoritatea drept un dușman, el nu face decât să atace fundamentul legii și să pună în practică un tip de artă a guvernării după modelul Schmitt. Întâmplător sau nu, ideologia liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, și a intelectualilor conservatori ruși, cum este Alexander Dughin, a fost analizată tot prin prisma influenței pe care scrierile politice ale lui Schmitt le-au avut asupra elitei de la Moscova. 

Recomandări

Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Această doctrină controversată împărtășită de republicanii MAGA explică și de ce una dintre susținătoarele fervente ale lui Trump din Congresul american, Marjorie Taylor Greene, folosește argumente puternice împotriva sprijinului pentru Ucraina care nu diferă cu nimic față de ale Dianei Șoșoacă din Parlamentul României. 

Politologul Verlan Lewis a arătat într-un studiu că Trump a schimbat atitudinea republicanilor față de anumite state și față de liderii acestora. În 2016, aproape de patru ori mai mulți republicani au avut o părere favorabilă despre Vladimir Putin decât în 2014, iar procentul de „republicani care au spus că Rusia este un aliat sau prietenos față de SUA” s-a dublat între 2014 și 2018. Schimbarea bruscă a atitudinillor tradiționale ale republicanilor față de fosta Uniune Sovietică a fost atribuită noului discurs al lui Donald Trump. 

De ce votează americanii cu Donald Trump 

Dominația lui Trump în interiorul GOP i-a scindat pe republicani, unii dintre ei rămânând pe linia ideilor conservatoare clasice, simbolizate de John McCain în trecutul recent (McCain a fost republicanul care l-a combătut pe Trump încă de la începuturile ascensiunii sale în partid) sau de Mitt Romney în prezent. În schimb, alți republicani au împrumutat populismul de dreapta al MAGA, cum ar fi celebra Marjorie Taylor Greene, senatorul Anthony Kern și tot grupul de politicieni care nu au condamnat asaltul Capitolului din 2021. 

Recomandări

Profiturile dezvoltatorilor imobiliari s-au triplat în ultimii 5 ani. O firmă a trecut de la venituri de 26 de lei la profituri de 50 de milioane de lei!

Acum zece ani, în rândul intelectualilor publici conservatori s-a născut mișcarea de rezistență #NeverTrump, preluată și de politicienii conservatori clasici, cea care a reușit, în timpul președinției lui Trump, să se opună inițiativelor populiste ale acestuia în Congres, cum a fost construirea unui zid la granița cu Mexicul sau să susțină investigarea influenței maligne rusești asupra alegerilor prezidențiale din anul 2016, în ciuda protestelor lui Donald Trump. 

În timpul actualului Congres, cunoscut și drept Congresul ale 118-lea, aceeași mișcare de rezistență anti-Trump, care menține ideile doctrinei Reagan pe temele de politică externă, a făcut posibil votul final pentru ajutorul militar oferit Ucrainei. Problema principală în această perioadă de lupte interne este că unii congresmeni trădează tabăra reagan-istă și se aliază ocazional cu Trump, așa cum procedează, de pildă, senatorul Lindsey Graham. 

Analiștii și politologii americani au încercat să explice, în această perioadă de ascensiune a grupării MAGA, care sunt cauzele pentru care americanii o votează. 

De ce Trump? 

O parte din electoratul american se simte dezamăgit de sistemul politic actual, iar prin insistenta strategie „drain the swamp”, Trump a știut să cultive electoratul antisistem. Sentimentul de neîncredere în instituțiile statului nu reprezintă ceva nou pentru America profundă, din contră, face ea parte din cultura lor politică, trasată încă de la părinții fondatori ai constituționalismului american. Până la urmă, teama de abuz al statului asupra cetățeanului este cauza pentru care americanii au dreptul să dețină arme letale, iar această temere istorică față de puterea abuzivă a statului a fost transpusă chiar în al II-lea amendament la Constituția Statelor Unite, care protejează dreptul de a deține și de a purta arme. Nicăieri în Europa nu mai există o astfel de prevedere în constituția unui stat. 

O altă explicație ar fi faptul că există o tendință în rândul societății americane să devină mai conservatoare decât era de obicei. Un studiu Gallup, publicat în iunie 2023, arăta că conservatorismul social este cel mai ridicat din aproape un deceniu, iar Partidul Republican nu face decât să-și urmeze electoratul. În unele privințe, Trump și Partidul Republican au continuat vechea retorică republicană (de exemplu, în ceea ce privește politica fiscală și politica privind avortul), dar în multe alte privințe Trump și partidul său au început să folosească discursuri și narațiuni noi. Mai exact, Donald Trump a transformat GOP într-un partid profund antiimigranți, antielită și antiestablishment. 

Politologul Alan I. Abramowitz arată în cartea sa, The Great Alignment: Race, Party Transformation, and the Rise of Donald Trump, că partizanatul negativ este o altă cheie pentru a înțelege loialitatea continuă a alegătorilor republicani față de fostul președinte Donald Trump. Criticile furibunde la adresa lui Trump din partea democraților, liberalilor și a unor lideri de opinie și chiar punerea sub acuzare de către procurorii federali pentru acuzații penale grave nu au făcut decât să consolideze loialitatea alegătorilor republicani față de Trump, nu să crească sentimentul de neîncrederea față de el. Partizanatul negativ înseamnă aversiunea tot mai mare față de partidul rival și față de liderii acestuia în rândul alegătorilor care se identifică cu unul dintre cele două partide majore din SUA sau care înclină spre unul dintre ele. Alegătorii republicani văd aceste critici și inculpări ca pe niște eforturi ale opoziției și aliaților săi de a-i împiedica revenirea lui Trump la Casa Albă. În fapt, îl transformă într-o victimă. 

Abramowitz explică faptul că într-o confruntare pentru alegerile generale între Joe Biden și Donald Trump, chiar și republicanii care au rezerve față de Trump îl preferă în proporție covârșitoare pe acesta în locul lui Biden, deoarece îl percep pe Biden ca reprezentând stânga radicală și o amenințare la adresa supraviețuirii națiunii. Aceasta este și logica pentru care fosta candidată republicană la președinția SUA, Nikki Haley, fosta adversară a lui Trump în campania internă de partid, a declarat recent că intenționează să-l voteze pe Donald Trump la alegerile din noiembrie: „Trump nu a fost perfect în ceea ce privește …politicile. Dar Biden a fost o catastrofă. Așa că voi vota pentru Trump”. 

Din cauza bătăliei dure pentru procente, atât democrații, cât și republicanii vor lupta să obțină voturile puține ale moderaților. 

Un studiu, care a analizat cele cinci tipologii ale votanților lui Trump în campania dintre el și Hillary Clinton, din anul 2016, accentueză ideea lui Abramowitz. Deși toate persoanele care au ales să-l voteze pe Trump au avut opinii foarte diferite în ceea ce privește imigrația, identitatea americană, rasa, economia și tradiționalismul moral, toți au împărtășit o aversiune intensă față de Clinton – aproximativ 9 din 10 persoane din fiecare grup au avut o părere nefavorabilă despre ea. Mai mult, animozitatea față de Clinton în campania din 2016 a depășit animozitatea îndreptată împotriva lui Barack Obama în timpul campaniei din 2012 în cele cinci blocuri de votanți Trump. În general, Trump a adunat voturi din partea electoratului conservator dur, a tradiționaliștilor, a antielitiștilor, a libertarienilor și a unei mici părți a electoratului dezinteresat de politică în general. 

O ultimă explicație ar consta în faptul că Donald Trump nu a căutat, în acești ani, să câștige electorat nou, să își diversifice mesajele politice ca să atingă grupuri demografice noi, strategia sa concentrându-se în mod preponderent pe mobilizarea bazei electorale. Trump dorește ca americanii care îi formează baza electorală să gândească toți la fel, iar aceasta este principala cauză a polarizării și radicalizării oricărei societăți. Intolerența crescută față de opiniile diferite și diseminarea urii față de oameni pe baza rasei, orientării sexuale, religiei lor reprezintă definiția neofascismului. Vom vedea cât de departe va merge retorica electorală americană în acest an cu mize geopolitice uriașe. 

Urmărește-ne pe Google News