[Medici Buni] Dr. Dana Mihalache, MedLife Brăila și Galați: „Aș vrea să pot să fiu acolo pentru toți cei care au nevoie de mine în momentul respectiv”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă ai nevoie de un medic pediatru în Brăila sau Galați și cauți recomandări, o să auzi probabil numele medicului Dana Mihalache. Trei zile pe săptămână o vei găsi pentru consultații la Hyperclinica MedLife Brăila, iar două zile pe săptămână la Hyperclinica MedLife Galați.
Cuprins:
- Alegerea Pediatriei. „Nu cred că aș putea să mai consult adulți”
- Interacțiunea cu copiii și aparținătorii acestora
- Din ce în ce mai multe cazuri de tulburări de alimentație
- Ce înseamnă să fii un medic bun?
- Dr. Dana Mihalache spune că au fost momente care țin de contextul politic și social al României, în care s-a întrebat: „Oare de ce n-am plecat?” Însă răspunsul și l-a dat tot ea. „Trebuie să rămânem aici să facem ceva, nu doar să plecăm”.
„Recomand! Cel mai bun medic pediatru!”, scrie o mamă pe un grup de Facebook. Și tocmai pentru că e recunoscută ca un medic bun, programul Dr. Mihalache este extrem de încărcat. „Aș vrea să pot să fiu acolo pentru toți cei care au nevoie de mine în momentul respectiv”.
Am stat de vorbă cu medicul pediatru pentru care stau la rând deopotrivă părinți și copii, despre alegerea pediatriei, particularitățile interacțiunii cu pacienții și aparținătorii acestora, dar și despre o tendință îngrijorătoare pe care Dr. Mihalache a observat-o: numărul adolescenților cu tulburări de alimentație este în creștere. „Cel puțin o dată pe săptămână am un copil cu tulburări de alimentație sau cu tulburare anxioasă legată de alimentație, de obicei cu vârste între 13 și 15 ani, intervalul clasa a VI-a și a IX-a.”
Alegerea Pediatriei. „Nu cred că aș putea să mai consult adulți”
Orientarea spre această specialitate a venit din timpul facultății, când a studiat cu o bursă Erasmus în Franța și cea mai mare parte a practicii a petrecut-o într-o secție de pediatrie.
Când a ajuns prima dată ca medic rezident în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu” îi era teamă să pună mâna pe bebeluși și spera să nu intre curând pe o secție de nou-născuți.
Mi-era frică că se sparg, că erau prea mici, că nu știu să-i manipulez. Eram și foarte tânără, n-aveam copii și credeam că mi-ar fi fost, poate, mai comod să merg pe o secție de copii mari, unde ne jucam, vorbeam”, povestește râzând.
Însă prima secție în care a intrat a fost chiar cea de sugari. În acel moment a înțeles că atunci când ți-e frică de ceva mai bine îți înfrunți teama și mergi înainte. Medicii coordonatori i-au făcut pe ea și pe colegii ei să treacă peste nesiguranțe și să iubească pacienții-copii.
„Nu cred că aș putea să mai consult adulți”, spune astăzi. Datorită inocenței lor, în compania copiilor se simte mult mai bine și e de părere că nu ar mai putea avea o relație atât de sinceră cu un adult, din postura de medic.
Interacțiunea cu copiii și aparținătorii acestora
Pe pacienții ei îi abordează cu grijă, indiferent de vârstă. De cele mai multe ori, pe bebeluși îi examinează în brațele părinților, iar pe adolescenți nu îi pune din prima să își scoată tricoul pentru consult, ci are grijă să îi facă mai întâi să se simtă confortabil.
„Copiii, de obicei, nu pun probleme la examinare”, spune dr. Dana Mihalache. Mai dificilă este, uneori, comunicarea cu părintele, care poate fi stresat sau speriat, continuă medicul. Unele dintre aceste situații sunt legate de vaccinare. Au fost cazuri în care medicul a consultat copii care nu erau vaccinați cu schema națională obligatorie și a încercat să îi sfătuiască pe părinți să aibă o abordare mai puțin pesimistă față de vaccin.
La începutul carierei, Dr. Mihalache era mai vehementă în recomandări, însă cu timpul, a învățat că e mai înțelept să își modereze discursul. Încearcă mai întâi să îi atragă pe părinți de partea ei și apoi le propune recuperarea schemei de vaccinare, în loc să le combată fiecare teamă cu un argument științific. „Mai întâi să văd că pot să aibă încredere în relația noastră de medic-pacient și după ce au încredere în mine, încerc să le explic și științific, și pe limba lor de ce ar trebui să-și schimbe părerea”, spune medicul. Ca adulților să le fie clar, le dă exemple din viața curentă. De exemplu, mamei unui copil care nu avea schema completă de vaccin antihepatic i-a explicat că există riscul ca cel mic să contacteze boala printr-o simplă vizită la dentist. Uneori reușește să schimbe mentalități, alteori nu.
De cele mai multe ori, argumentele părinților care refuză vaccinarea nu au o bază științifică, spune medicul, ci una emoțională.
Majoritatea cazurilor sunt legate de informații primite de la familie sau prieteni care leagă o afecțiune apărută sau depistată ulterior, de vaccinarea anterioară. „Cam acesta e motivul principal și al doilea motiv este avalanșa de fake news din mediul online”, subliniază dr. Mihalache.
Din ce în ce mai multe cazuri de tulburări de alimentație
În ultima perioadă, medicul a observat o creștere considerabilă a tulburărilor de alimentație în rândul adolescenților pe care îi consultă, atât în ceea ce privește luarea în greutate, cât și scăderea în greutate. Anorexia este prezentă în special la fete, care au o imagine de sine deformată, spune dr. Mihalache. „Noi le vedem că sunt bine din punct de vedere al greutății, ele nu. De multe ori contează și informațiile care vin de la anturaj, imaginile din media și văzându-se în oglindă, li se pare că e ceva în neregulă și iau această decizie și nu mai mănâncă”.
Când are pacienți cu tulburări de alimentație, medicul recomandă ținerea unui jurnal alimentar, în care părintele și copilul raportează zilnic alimentația și activitățile copilului. În același timp, medicul începe investigațiile, pentru a observa dacă este vorba de un comportament alimentar dereglat din anumite motive medicale, iar ulterior îndrumă familia către psiholog și, în ultimă instanță, către internare sau psihiatru, dacă este cazul.
În timpul stagiului său din Franța, Dr. Mihalache a văzut centre dedicate adolescenților cu tulburări de alimentație, unde există o echipă multidisciplinară, formată din psihoterapueți, psihiatri, nutriționiști, asistenți de dietetică și personal care urmărește copilul în timpul meselor. În plus, adolescenții au activități de psihoterapie de grup, importante în procesul de vindecare. În România, nu știe de existența unor astfel de centre.
La noi în țară, copiii cu astfel de probleme se pot interna pe termen scurt, pe o secție de pediatrie, unde, însă, se fac investigații minime, spune medicul. În plus, după externare, părintele este lăsat să se descurce cum poate cu recomandările de dietă pentru copil. În schimb, într-o internare de lungă durată pe o secție specializată, recomandările de dietă sunt ținute sub control de o întreagă echipă, nu „lăsate pe umerii părinților care sunt la serviciu sau angajează o bonă sau aduc o bunică”, adaugă medicul. Un copil cu astfel de probleme trebuie supravegheat în permanență și susținut în toate demersurile de a accepta din nou alimentația.
Durata de internare într-un astfel de centru specializat depinde de situația copilului. De obicei, acolo ajung copiii care au un status nutrițional critic, care au risc de tulburări de metabolism și dezechilibre electrolitice la alimentare, spune dr. Mihalache. „Adică, sunt atât de slăbiți și n-au mai consumat alimente corespunzător de câteva săptămâni bune, încât atunci când vrem să îi realimentăm, există riscul să le provocăm chiar niște tulburări, inclusiv cardiace și atunci ei trebuie monitorizați”.
Ce înseamnă să fii un medic bun?
„V-aș zice din postura de pacient și aparținător”, răspunde dr. Dana Mihalache. În primul rând, un medic bun trebuie să fie foarte bine pregătit, consideră aceasta. Și ca să fie foarte bine pregătit, trebuie să acorde foarte mult timp studiului începând din facultate. „Și poți face asta numai dacă ești foarte pasionat, ca să ai capacitatea să studiezi și din ce studiezi să acumulezi cât mai mult”. Apoi, odată ce ajuns în acel punct, trebuie să se mențină, să se specializeze în continuare și să găsească lucruri noi care să îl provoace, continuă medicul pediatru. „Asta încerc să fac de fiecare dată. Caut un curs nou, un congres, o conferință, să fac ceva să ies din rutina consultațiilor zilnice, să nu mă plafonez.”
Apoi, e nevoie de o comunicare foarte bună cu pacientul. Iar pentru a face asta, trebuie să fii mai întâi un bun ascultător, continuă medicul. „Dacă ai parte de un mediu plăcut, cum este cel de la noi din clinică, unde nu te forțează nimeni să consulți 30 de pacienți în câteva ore, atunci nu ești stresat și poți să aloci timpul necesar consultațiilor, poți și să asculți, poți să și comunici. Bineînțeles dacă ești pregătit să o faci: ai învățat, ai studiat și ești pasionat.”
Dr. Dana Mihalache spune că au fost momente care țin de contextul politic și social al României, în care s-a întrebat: „Oare de ce n-am plecat?” Însă răspunsul și l-a dat tot ea. „Trebuie să rămânem aici să facem ceva, nu doar să plecăm”.
***
Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.
nicoleta1 10.07.2023, 20:36
Felicitari doamnei doctor care din consideratie pentru OAMENI a ales sa ramana in Romania si sa-si arate iubirea fata de oameni pri talentul ,abilitatea si experienta dansei
Gabi1975. 11.07.2023, 13:22
Felicitări
MoSi202 11.07.2023, 20:31
Felicitări pentru întreaga activitate stimată doamnă !
mariussorin75 21.07.2023, 16:21
Feicitari