Stima de sine și social media – impactul platformelor digitale asupra imaginii de sine

Ce este stima de sine și de ce este importantă?

Stima de sine reprezintă evaluarea subiectivă a propriei valori, influențată de experiențele individuale, relațiile interpersonale și mesajele sociale internalizate. Pe scurt, stima de sine este modul în care ne percepem și ne evaluăm pe noi înșine, fiind o componentă esențială a echilibrului emoțional și a bunăstării psihologice. Ea constituie o dimensiune esențială a sănătății mentale, afectând modul în care o persoană se raportează la succes, eșec, relații și adaptarea la provocările cotidiene. Potrivit lui William James, stima de sine rezultă din raportul dintre succesele percepute și aspirațiile personale, oferind un cadru teoretic relevant pentru înțelegerea fluctuațiilor acesteia.

A avea o stimă de sine ridicată înseamnă a-ți recunoaște propria valoare, a dezvolta o atitudine pozitivă față de calitățile personale și competențele proprii. În contrast, o stimă de sine scăzută poate aduce sentimente de nesiguranță, anxietate și autodevalorizare, limitând capacitatea de a ne atinge potențialul autentic.

Literatura de specialitate identifică trei modele teoretice principale: modelul competenței, modelul valorii personale și o abordare integrativă. Acestea contribuie la explicarea modului în care indivizii dezvoltă un sentiment de valoare personală și de apartenență.

Recomandări

Ce este taxarea inversă la TVA. Cum funcționează și ce avantaje are? Avocat: „Este ca și cum ai scoate hoții de pe conducta de bani”

Factorii determinanți ai stimei de sine

Stima de sine este influențată de o varietate de factori, atât interni (percepția asupra propriilor abilități, mecanismele de autoreglare emoțională), cât și externi (mediu familial, suport social, normele culturale). 

În general, stima de sine are legătură directă cu echilibrul emoțional, cu mediul familial și cu contextul social în care ne dezvoltăm.

Nivelurile scăzute ale stimei de sine pot conduce la apariția unor dificultăți emoționale, precum anxietatea, depresia sau comportamentele de evitare. De asemenea, o percepție depreciativă asupra propriei persoane poate afecta negativ calitatea relațiilor interpersonale și performanțele profesionale.

Impactul rețelelor sociale asupra stimei de sine

Prezența activă în mediul digital, în special pe platformele sociale, generează un cadru constant de expunere la conținut selectiv și idealizat. Studiile arată că acest tip de expunere poate conduce la diminuarea stimei de sine, prin mecanisme precum comparațiile sociale frecvente, dependența de validare externă și distorsiunea imaginii de sine.

Comparația socială

Conform teoriei comparației sociale, indivizii evaluează propria valoare prin raportare la ceilalți. Pe rețelele sociale, acest proces este accentuat de prezentarea excesiv înfrumusețată a realizărilor și trăsăturilor pozitive ale altora. Astfel, apare un sentiment de inadecvare, care erodează treptat imaginea de sine.

Recomandări

Filmul integral al prăbușirii avionului Air India. Ce a transmis pilotul. Cauzele catastrofei, analizate de experți de top

Validarea externă

Feedback-ul digital sub forma aprecierilor, comentariilor sau distribuirilor poate produce o creștere temporară a stimei de sine, dar și o vulnerabilizare a individului față de lipsa acestui feedback. Studiile indică faptul că dependența de validarea externă este asociată cu instabilitate emoțională și creșterea riscului de tulburări afective.

Discrepanța identitară

Utilizarea intensivă a filtrelor și a editării imaginilor favorizează formarea unei identități digitale distorsionate. Această discrepanță dintre sinele real și cel proiectat online poate conduce la sentimente de impostură, neautenticitate și conflict interior.

Strategii de protejare a stimei de sine în era digitală

Într-un context digital dominat de expunerea constantă la idealuri estetice și comportamentale, protejarea stimei de sine presupune dezvoltarea unor strategii deliberate de igienă psihologică. Intervențiile recomandate de literatura psihologică și susținute de cercetările recente pot contribui la consolidarea unei imagini de sine realiste, echilibrate și reziliente. Printre cele mai importante strategii se numără:

1. Conștientizarea și evaluarea critică a conținutului: Este esențial ca utilizatorii să învețe să analizeze critic informațiile vizualizate, conștientizând că majoritatea imaginilor și narațiunilor de pe rețelele sociale sunt intens editate și reprezintă o versiune idealizată a realității. Este important să înțelegem că imaginile și conținutul prezentat pe rețelele sociale reprezintă adesea o versiune selectivă și editată a realității. Conștientizarea acestui fapt ne poate ajuta să privim cu discernământ conținutul la care suntem expuși și să reducem tendința de a face comparații nefavorabile
2. Promovarea autenticității și a valorilor personale: Individul este încurajat să-și construiască imaginea de sine pe baza valorilor personale, a realizărilor concrete și a autoaprecierii fondate pe experiențe reale. Autenticitatea contribuie la dezvoltarea unei stime de sine stabile, neinfluențate semnificativ de validarea externă.
3. Stabilirea limitelor de expunere digitală: Limitarea conștientă a timpului petrecut pe rețelele sociale poate reduce supraîncărcarea informațională și stresul asociat. De exemplu, stabilirea unor intervale zilnice dedicate sau a unor zile fără social media poate favoriza reconectarea cu sinele autentic și cu experiențele offline.
4. Cultivarea relațiilor autentice în afara mediului digital: Construcția și întreținerea unor relații reale, profunde și de susținere contribuie semnificativ la menținerea unei stime de sine sănătoase. Interacțiunile față în față oferă un context mai nuanțat și mai uman de validare și sprijin emoțional.
5. Exersarea autoreflecției și a autocompasiunii: Practicile de jurnal personal, mindfulness și dialog interior constructiv facilitează o mai bună înțelegere de sine și acceptare a imperfecțiunilor. Autocompasiunea permite reducerea autocriticii excesive și cultivarea unui raport sănătos cu propria persoană.
6. Apelarea la un terapeut. În acest sens, intervenția psihoterapeutică reprezintă un sprijin valoros, oferind un spațiu sigur pentru explorarea gândurilor, emoțiilor și tiparelor de comportament care influențează stima de sine. Terapia cognitiv-comportamentală, de exemplu, poate contribui la restructurarea credințelor disfuncționale despre sine, în timp ce abordările integrative sprijină dezvoltarea unei imagini de sine coerente, realiste și bazate pe acceptare personală.

Recomandări

Povestea porcului electoral. Ce pedeapsă a primit un bărbat din Iernut care le-a dat alegătorilor câte un kil de carne şi o bere, ca să voteze cu primarul

Prin aplicarea consecventă a acestor strategii, individul poate naviga mediul digital într-un mod conștient, protejându-și echilibrul emoțional și menținând o imagine de sine coerentă și realistă.

Relația dintre social media și stima de sine este una complexă, mediată de factori cognitivi, emoționali și sociali. Deși rețelele sociale pot oferi oportunități de exprimare și conectare, utilizarea lor necritica poate contribui la distorsiuni ale imaginii de sine și la diminuarea stimei de sine. O abordare conștientă și echilibrată a mediului digital este esențială pentru protejarea bunăstării psihologice și cultivarea unei imagini de sine autentice și stabile.

Sursa foto: freepik.com