‘Cea mai frumoasa zi din viata mea’

De la Faurei la Sevilla, via Bucuresti. De pe stadionul comunal pe care pasteau vacile in timpul saptamanii, pe „Ruiz de Lopera”. De la satenii adunati la meci, printre care se numarau preotul sau primarul, la arene cu 50.000 de oameni. Acesta este drumul parcurs in doar cativa ani de un jucator modest si extrem de ambitios, cu care spaniolii nu ar fi vrut sa faca cunostinta.

Libertatea: Esti fericit, Banel?
Banel Nicolita: Ma mai intrebi? A fost o seara magnifica pentru Steaua. Acum, este adevarat, mai avem multe meciuri pana la finala, dar sa speram ca vom ajunge acolo.

Au fost golurile impotriva Betisului cele mai importante din cariera ta?
Nu pot sa spun asta, insa cele doua reusite inseamna enorm pentru mine si m-au ambitionat si mai mult in perspectiva urmatoarelor partide.

Te asteptai la un asemenea scor, 3-0?
Nici prin gand nu-mi trecea, dar m-am gandit la calificare tot timpul. Va spun, Betis a fost si ramane o echipa foarte buna.

Te-a motivat prezenta in tribune a generatiei Sevilla ’86?
Adevarul e ca fostele glorii ne-au purtat mult noroc in aceasta deplasare. Am vrea sa-i avem alaturi de noi mereu, pentru a iesi invingatori.

Cui ii dedici victoria?
In primul rand lui Eduard Nica, baiatul care a murit lovit de un copac in urma cu cateva zile si care stiu ca tinea cu Steaua. De asemenea, tuturor stelistilor care au incredere in noi si pentru care ma bucur ca am reusit din nou sa nu ii dezamagim.

Urmărește-ne pe Google News