Robert Păcuraru: Dar despre ce e vorba, dacă nu e vorba despre asta, despre ce e vorba? Am tras concluzia că ţii extrem de mult la ea. Foarte mult ţii la ea. Fata asta, ţi-am zis şi atunci în parc, fata asta te-a făcut să fii dependentă de ea. Te-a făcut să ascunzi telefonul de soţul tău. Nu eu, te-a făcut ea.
El: Renunţi la ea?
Alina Dobrin: Deci, oricum, noi nu mergem mai departe.
El: Da, ok. Am înţeles asta. La ea nu renunţi, nu?
Ea: Nu, nu renunţ!
El: Nu renunţi la ea?
Ea: N-am zis că nu renunţ. Am încheiat.
(…)
El: Urma să-mi spui şi probabil… Ai avut momente când ai vrut să-mi spui şi n-ai avut curaj. Că ai o relaţie cu Cristina şi nu ştiai cum să-mi zici. Pe bune, ai avut momente când ai vrut să-mi spui, Alina, şi evitam să plec, dacă ai observat, eu plecam, găseam motive să plec. Pentru că pentru mine a fost un şoc, Alina, un mare şoc. Mare şoc a fost pentru mine. Crede-mă din suflet. Am primit-o ca atare, am crezut…
Ea: Hai acum să nu mai vorbim!
(…)
El: Fii mai atentă cu el. Fii mai atentă cu el.
Ea: Te rog frumos, lasă, cu ce să fiu mai atentă? Cu ce să fiu mai atentă? Cu ce n-am fost eu atentă cu băiatul?
El: Şi la sală fii mai atentă, copilul vine, îmi spune, se plânge. Mami nu mă vede?
Ea: Ce, măi, că s-a întâmplat asta şi nu am văzut atunci? N-am văzut când a intrat în sală? S-a întâmplat un singur lucru. Tu-mi spui că nu am grijă de copil.
El? N-am spus că nu ai grijă. N-ai înţeles. Nu mă înţelege greşit. N-am spus că nu ai grijă de copil. Am înţeles, s-a declanşat, asta eşti, nu mai poţi iubi un bărbat. Iubeşti o femeie. Nu mai contează. Sau poate îţi refaci viaţa cu un bărbat. Nu mai ai treabă cu mine. Bine, corect, asta e viaţa. Asta e realitatea, nu trebuie să te ştie nimeni, de ce? De ce fac asta? Pentru că trebuie să o fac pentru tine, o fac pentru copilul nostru.
(…)
El: Eu unul mă gândesc şi eu la mine şi, uite, am un atu, mă gândesc înaintea ta, mă gândesc mult mai mult la tine. Şi greşesc… nu greşesc, fac bine că mă gândesc la tine. Eu… o să-mi revin. O să-mi revin! Tu brebuie să conştientizezi nişte lucruri. Foarte mult să conştientizezi nişte lucruri. Orice faci, copilul să nu fie în preajma ta. Orice faci, el să nu fie în preajma ta.
Ea: Nu s-a întâmplat niciodată nimic cu el în preajma mea. Nu s-a întâmplat, numai că aşa cum tu ai avut cu cine să te consulţi, îţi spun sincer că d-asta vreau să le spun şi alor mei, n-am cum să nu le spun.
El: Te poţi consulta cu ele. Cu Alina, Cu Raluca, cu Ioana.
(…)
El: Eu ştiu că-ţi pare rău, şi mie-mi pare rău, dar asta e viaţa, ţi-am zis de atâtea ori, şi ăşţia sunt oamenii, nu ai ce să faci. Aşa a fost să fie, nu ai cum să te schimbi, aşa sunt oamenii lăsaţi pe Pământ, unii mai proşti, alţii mai tâmpiţi, alţii mai creştini, alţii mai şmecheri, alţii mai fraieri, alţii cu bani mulţi, alţii săraci, aşa i-a lăsat Dumnezeu pe Pământ. Nu te condamn, ţi-am zis, nu te condamn, asta este, s-a întâmplat, s-a declanşat, mi-a zis psiholoaga, fiecare femeie are lesbianismul în ea, fiecare femeie are acest lucru în ea, dar la unele se declanşează, la tine s-a declanşat, e ok, ai încercat să-ţi faci viaţa normală, nu a fost să fie, asta a fost, asta este, n-am ce să fac, trebuie să mă înţelegi, trebuie să-mi refac şi eu viaţa, cât de greu mi-ar fi, că-mi este greu…
FOTO: Vlad Chirea