MENIU CAUTĂ
16 Feb. 2018 21:00 , de Mihai Toma

VIDEO EXCLUSIV | Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe. A jucat cu Ronaldo la naționala Portugaliei, a fost la Chelsea în epoca Mutu și îl iubește pe Zola

Distribuie

INTERVIU EXCLUSIV / Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe. Mare talent, azi globetrotter: A jucat cu Ronaldo la naționala Portugaliei, a fost la Chelsea în epoca Mutu, îl iubește pe Zola. Știe cinci limbi străine și îi place gulașul.

După doar două jocuri pentru covăsneni, cei care l-au văzut au spus răspicat: ”Da, e jucător de calitate”. Filipe Oliveira Vilaça, mijlocaș portughez de 33 de ani, format la Braga și crescut de FC Porto, a evoluat la Chelsea (2002-2006, cinci meciuri), Parma sau Torino. Echipa de la care a sosit la Sepsi, să pună umărul la salvare, e Anorthosis Famagusta (Cipru). Oliveira are 21 de selecții și 4 goluri la naționala U21 a Portugaliei, unde a fost coleg cu marele Cristiano Ronaldo. Libertatea l-a intervievat pe Filipe la Ploiești, înaintea partidei de sâmbătă, Sepsi – Concordia Chiajna.

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Am jucat la Videoton, aici e tot oraș unguresc”

Libertatea: Filipe, cum te simți la Sfântu Gheorghe?
Filipe Oliveira:
Mă simt foarte bine aici, am fost primit călduros de toată lumea, de la oficialii clubului la suporterii echipei noastre. E drept, mi se pare totul foarte familiar, pentru că am jucat în Ungaria, la Videoton (nr. 2002-2016, 93 de meciuri, 14 goluri). Iar Sfântu Gheorghe e un oraș în care toată lumea vorbește ungurește, așa că totul e floare la ureche.

Ai jucat deja două meciuri în Liga 1. Cum ți se pare nivelul?
Nivelul e bun! Uite, ia ca exemplu ultimul meci, de la Craiova (nr. CSU – Sepsi 1-0). A fost un joc fantastic, într-o atmosferă extraordinară. A fost multă calitate pe teren! Să-ți mai spun ceva: am văzut deja câteva meciuri, cât să cunosc adversarii, și, sincer, e mai bine decât mă așteptam! Pe de altă parte, înainte să vin în România, am jucat în multe amicale contra echipelor românești și mi-am făcut o opinie, am văzut aici mulți fotbaliști tehnici și inteligenți.

Ionut Briceag vs Filipe Oliveira, in meciul de fotbal dintre CS Universitatea Craiova si Sepsi OSK Sfantu Gheorghe, din cadrul Ligii 1 Betano, desfasurat pe Stadionul Ion Oblemenco din Craiova, duminica, 11 februarie 2018. © FOTO Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Trebuie să dăm totul pentru a ne salva de la retrogradare”

Sepsi face naveta între Sfântu Gheorghe și Ploiești, nu e dificil pentru o echipă care și-așa nu are relații de joc sudate? Au fost transferați 14 jucători…
Asta e realitatea și trebuie să ne adaptăm. Nu ne putem pune cu vremea, să o schimbăm noi. Azi, când vorbim, la Sfântu Gheorghe a nins, iar la stadionul nostru nu avem facilități, gazonul ba e înghețat, ba moale, ba acoperit cu zăpadă! E bine că clubul face tot ce e posibil să găsească un loc unde să ne antrenăm și unde să jucăm. Am găsit gazde bune la Ploiești, iar noi trebuie să dăm totul pentru a ne salva de la retrogradare!

Vezi realizabil acest obiectiv?
Avem șanse, lucrăm din greu, înțelegem repede ideile antrenorului. Grupul e pe drumul bun. Le spun tuturor că trebuie să facem un mix între muncă și calitate. Nu sunt de acord cu faptul că nu avem relații de joc! Toți jucătorii aduși la Sepsi au venit cu lecția învățată, știam exact care e obiectivul: să facem totul să luăm trei puncte în fiecare meci. Dacă suntem mereu concentrați, vom reuși! Deja am arătat în primele jocuri că avem valoare. Repet o dată în plus, trebuie să luptăm zi de zi pentru supraviețuire.

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: de la Braga, la Porto, Chelsea, Parma, Torino și Anorthosis

Filipe, spune-ne bornele carierei tale.
Păi, am început la academia de juniori de la Braga, casa mea. La 15 ani m-a cumpărat FC Porto, la 17 am ajuns la Chelsea, iar la 18 jucam deja primul meci pentru echipa de seniori. Am petrecut patru ani pe ”Stamford Bridge”. Apoi ar fi Maritimo, doi ani, Leixoes – un sezon, Braga – doi ani, toate din Portugalia, Italia, șase luni la Torino și tot jumătate de an la Parma, apoi Videoton, în Ungaria, cinci ani și jumătate, Anorthosis, în Cipru, și, acum, Sepsi, în România.

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Vorbesc cinci limbi străine, cunosc multe culturi și tradiții”

Ești un adevărat globetrotter…
Da, însă iau asta ca pe un avantaj. Viața m-a învățat că trebuie să mă adaptez repede. Acum am ajuns la o vârstă în care nu mai am nici un fel de probleme. Poate mai aveam când eram tânăr. Uite, vorbesc fluent cinci limbi străine în afară de portugheza mea, cunosc multe culturi, tradiții. E ceva, nu! N-au trecut degeaba 33 de ani!

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Sosirea lui Abramovici la Chelsea nu m-a ajutat. Mourinho n-a avut ce face. Nu regret c-am plecat”

Să ne oprim la Chelsea. Ai stat acolo patru sezoane, deși ai semnat pe cinci ani? Ce s-a întâmplat, de fapt? Manager era Claudio Ranieri când ai ajuns pe Stamford, în 2002.
A fost e perioadă tulbure. Când am semnat, era președinte Ken Bates, manager – italianul Claudio Ranieri. Un tehnician priceput, știa să aibă chimie cu tinerii din lot. Apoi a sosit Roman Abramovici și s-a schimbat totul din temelii. A venit azi, dorea rezultate mâine! A și cumpărat imediat șase staruri pentru prima echipa. S-a schimbat și filosofia de a promova tinerii. La un an, a venit compatriotul meu Jose Mourinho. A mers pe vedete, pe veterani, nu a riscat cu puști. Pentru unul ca mine era infernal să pătrunzi (n.r erau în lot Desailly, Lampard, Geremi, Petit, Makelele, Joe Cole, Robben, Essien etc)! Am decis să plec după al patrulea sezon, aveam doar cinci meciuri pentru la seniori. Nu regret! Ca să progresezi, trebuie să joci! Iar eu o făceam aproape exclusiv la rezerve. Una peste alta, am fost onorat că am îmbrăcat tricoul ”The Blues”. Pe mine unul, însă, sosirea noului proprietar nu m-a ajutat. Dar uite că Abramovici a știut ce cumpără. Chelsea terminase pe locul 2, se câștigaseră deja câteva trofee, era în creștere. Păcat că, dorind rezultate pe loc, nu a mai pus accent pe academie de tineret. Ulterior, ai văzut, a ajuns și la Liga Campionilor!

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Zola, idolul meu”

Ce idol ai avut în fotbal, Filipe?
Am fost foarte norocos că l-am întâlnit și am și jucat în aceeași echipă cu italianul Gianfranco Zola. S-a întâmplat la Chelsea, dar îl iubeam încă de când eram în Italia. A fost o dublă plăcere să-l am pe el aproape, se întâmplă ca uneori să fii dezamăgit de idolul tău. La mine a fost perfect. Când am jucat primul meci la echipa mare, aveam jumătate din vârsta lui. M-a ajutat cu sfaturi, m-a făcut să fiu relaxat pe teren, astfel încât să arăt tot ce știu. Gianfranco, un fotbalist briliant, m-a atins, cum se spune! Când ești la început, ai nevoie de cineva pe umărul căruia să pui capul, să nu te dai de toți pereții. Zola a fost ca un frate mai mare, a fost special! Când l-am văzut cum lucrează la 36 ani… mi-era și rușine de el dacă nu munceam. Are peste 300 de meciuri la club. E o legendă acolo, la nivelul lui Lampard, Terry sau al românului, Dan Petrescu.

WEM06 – 20000520 – LONDON, UNITED KINGDOM : Chelsea’s Italian striker Gianfranco Zola celebrates after winning the F.A Cup final at Wembley Saturday 20 May. ELECTRONIC IMAGE
EPA PHOTO EPA/ADRIAN DENNIS

Interesant că nu ai un idol dintre ai tăi…
E, Portugalia a avut și are mulți jucători fantastici. Dar eu l-am ales pe Zola! Pe de altă parte, marii fotbaliștii lusitani au crescut o dată cu mine: am fost cu Cristiano Ronaldo, cu Raul Meirelles, cu Ricardo Quaresma la echipa națională, împreună, într-o generație excepțională. Aproape toți au ajuns la un nivel înalt.

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: ”Mutu? Jucător fantastic, dar fiecare poate face greșeli în viață”

Ai fost la Chelsea în perioada cazului de dopaj al lui Adrian Mutu? Ce-ți amintești?
Se petrecea acum mulți ani. Mutu a fost un jucător fantastic, când a sosit, toți erau încântați. Și, la început, a adus calitate și goluri pentru echipă. Presa englează se întrecea în titluri din jocuri de cuvinte, Mu-two, îți amintești, probabil! Se știe ce a urmat. Eu cred că fiecare poate face greșeli în fotbal și în viață. Adrian a făcut o greșeală. Poate că viața și cariera lui s-au schimbat cumva, dar a mai jucat la multe formații apoi și mie mi-a plăcut de el, a jucat mereu bine.

Tu ai făcut greșeli, Felipe? Cariera ta putea fi mai bună, îmi închipui.
Se spune că în viață ai nevoie și de ceva noroc. Eu n-am fost mereu la locul și la momentul potrivit. Într-adevăr, la 18 ani eram Chelsea, ar fi trebuit să ajung mai sus, nu? În viață, ca și în fotbal, sunt vremuri bune, vremuri rele…. Cert e că eu sunt fericit cu ceea ce am realizat, am ales mereu cea mai bună opțiune pentru mine și pentru familia mea. Pot dormi liniștit cu toate alegerile mele, fii sigur! Acum sunt la Sepsi, încerc să fac totul aici.

Ai două fetițe, le-ai adus în România?
Da, o am pe Carolina, de șase ani, și pe Constanca, de patru ani. Sunt comorile mele! Deocamdată e prea frig, dar poate la vară o să vină. Încă nu fac sport, sunt prea mici pentru asta.

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe. De ce-l alege pe Cristiano Ronaldo: ”Am jucat cu el în națională, a muncit enorm să fie ce este. Messi s-a născut cu toate calitățile”

Încheiem cu întrebarea clasică. Cristiano sau Messi?
Cristiano! Doi jucători mari, eu mă consider norocos că am fost contemporan cu ei, că i-am văzut jucând în același timp. Și mai cred că nu putea exista unul fără celălalt! De ce îl aleg pe Ronaldo? Nu pentru că sunt portughez! Să-ți explic: Messi s-a născut cu toate calitățile pe care le are, firește că a și lucrat să atingă nivelul la care a ajuns, dar la Leo totul pare natural. E, Ronaldo nu a avut calități speciale. A trebui să muncească pentru a și le desăvârși, să ajungă să lovească mingea la fel de bine cu ambele picioare, să poate avea acea lovitură de cap, să sprinteze atât de bine etc. Îl cunosc pe Cristiano, am jucat contra lui pe când aveam amândoi 15 ani, am jucat împreună la naționala Under 20, ba chiar eu aveam pe atunci tricoul cu numărul 7. E fotbalistul pe care îl cunosc cu cea mai mare transformare! Și a ajuns la apogeu muncind și iar muncind! Cristiano e un model pentru toți copiii fotbaliști: a demonstrat că dacă exersezi din greu, zi de zi, poți reuși! Messi? E natural. E greu să ajungi ca Messi, pentru că există doar un Messi!
Cristiano Ronaldo

epa06479131 Real Madrid’s Portuguese striker Cristiano Ronaldo celebrates after scoring the 2-0 lead from the penalty spot during the Spanish Primera Division soccer match between Valencia CF and Real Madrid EPA-EFE/JUAN CARLOS CARDENAS

Povestea lui Filipe Oliveira, de la Sepsi Sf. Gheorghe: gulaș, familie și pasteis de nata!

Fel de mâncare preferat din România: ”Gulașul, m-am obișnuit cu el de la Budapesta și-l găsesc și la Sfântu Gheoorghe”.

Ce-i place să facă în timpul liber: ”Să petrec cu soția și cu fetele mele. Să citesc și să călătoresc”.

Vacanța de vis: ”Am fost în multe locuri de pe pământ, de pe toate continentele, dar nu am loc special. Sunt o persoană obișnuită, mă duc unde merge toată lumea. Acum vreau să explorez Romania, aveți peisaje senzaționale, castele fantastice, munți înzăpeziți. Vrea să vadă și soția aceste minuni”.

Ce n-a reușit să facă din cauză că i se părea prea complicat: ”Să învăț limba maghiară! În Ungaria, aproape toți vorbeau engleza, n-a fost nevoie decât să reușesc să prin câteva expresii”.

Portugalia: ”Eu sunt din nord, din Braga. Iubesc Braga, mai ales că am fost plecat mult timp de acasă și mi-e dor de locurile natale. Țara mea are piesaje frumoase, zone minunate, orașe superbe. Porto, Lisabona, Coimbra… E cald, primim turiștii bine și nici nu e prea scump . Pâi se compară Lisabona, declarată recent cea mai frumoasă capitală de vizitat, cu prețurile de la Barcelona, Londra, ori Milano?”.

Desertul favorit: ”Sora mea mai vârstă e înnebunită după pasteis de nata, prăjiturile acelea mici cu vanilie. Ea le gătește, noi le mâncăm”.

Citește mai multe despre Cristiano Ronaldo, Chelsea, FC Porto, gulas și Sepsi pe Libertatea.

Comentarii